Un test rapid de salivă ar putea, în viitor, să ne dezvăluie cât timp mai avem de trăit, scrie 360medical.ro. Cercetătorii au descoperit că un test ADN conceput inițial pentru a măsura îmbătrânirea biologică din celulele din cavitatea bucală poate estima cu exactitate riscul de mortalitate. Descoperirile sugerează că există markeri biologici comuni ai îmbătrânirii în diferite țesuturi din organism, ceea ce ar putea deschide noi căi de evaluare a riscurilor pentru sănătate și de dezvoltare a intervențiilor anti-îmbătrânire.
Ceasul îmbătrânirii poate detecta vârsta biologică printr-un test de salivă
Genele umane conțin instrucțiunile pentru construirea și întreținerea organismului, dar modul în care aceste gene sunt citite și exprimate se poate schimba în timp. Una dintre modalitățile prin care acest lucru se întâmplă este un proces numit metilarea ADN-ului, în care mici etichete chimice se leagă de ADN. Aceste etichete acționează ca niște întrerupătoare, activând sau dezactivând genele.
O companie americană de biotehnologie din New York a dezvoltat un ceas epigenetic („ceas al îmbătrânirii”) de a doua generație, numit CheekAge, despre care afirmă că este capabil să determine cu precizie vârsta biologică (vârsta celulelor și a țesuturilor unei persoane – poate fi diferită de vârsta cronologică) a unei persoane pe baza analizei genetice a unor celule colectate din cavitatea bucală. Majoritatea ceasurilor epigenetice anterioare se bazau pe probe de sânge, ceea ce le face mai puțin practice pentru utilizarea pe scară largă.Noul test este neinvaziv și captează modelele de metilare legate de îmbătrânire și durata de viață.
Ce a arătat testul în cel mai recent studiu
Într-un studiu recent, efectuat pe mai mult de 1.500 de persoane, testul a arătat o creștere cu 21% a riscului de mortalitate pentru fiecare deviație standard în plus a predicției vârstei ceasului.
Acest nou instrument ar putea oferi o modalitate simplă și eficientă de monitorizare a îmbătrânirii și ar putea contribui la depistarea bolilor legate de vârstă.
În ultimul deceniu, oamenii de știință au dezvoltat mai multe astfel de „ceasuri epigenetice”, calibrate în funcție de vârsta cronologică și de diverși factori ai stilului de viață pe un număr mare de persoane.
CITEŞTE ŞI: Anchetă la Buzeşti după ce doi elevi le-ar fi cerut altor copii „taxă de protecţie”
