Un proiect de lege publicat luni, 7 octombrie, pe site-ul Ministerului Apărării (MApN), propune reglementarea desfășurării misiunilor şi operațiilor militare pe teritoriul statului român, „atunci când nu este instituită starea de urgentă, de asediu sau declarată starea de mobilizare sau de război”, scrie Hotnews.
Potrivit proiectului de lege publicat de MApN, misiunile și operațiile militare pe timp de pace “se realizează in cazul iminentei sau existentei unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele si obiectivele naționale de securitate si/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independentei, unității si integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului, a vieții și integritătii fizice a cetățenilor si a organizării comunităților umane”.
De asemenea, MApN precizează că „există un vid legislativ” si în ceea ce privește “utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România pentru contracararea prin mijloace noncinetice sau cinetice a unor riscuri si amenințări concrete”.
În acest sens, proiectul de lege prevede că pe durata participării la misiuni si operații militare pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul Armatei României poate face uz de armamentul, munițiile si dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României si cu regulile de angajare autorizate. Inițierea acestor misiuni se aprobă de către președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament.
Mai multe fragmente de drone rusești au ajuns în România
Inițiativa legislativă vine în contextul războiului ruso-ucrainean. Mai multe fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre după atacurile rușilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Conflictul de lângă granița României a condus, potrivit MApN, la situații „aflate la limita dintre crearea condițiilor care pot impune declararea unei stări excepționale și necesitatea de a intreprinde anumite măsuri prin care să fie protejată viața sănatatea, proprietatea, drepturile și libertătile cetățenilor români”.
Pe 2 octombrie, punctul de trecere a frontierei dintre Ucraina şi România de la Orlivka (Isaccea) a fost avariat în urma atacurilor ruse. Pe 4 octombrie, fragmente de dronă au fost găsite în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluenţa cu braţul Sf. Gheorghe.
Alte fragmente dintr-o dronă rusească de tipul Geran 2 (Shahed-136) au fost identificate, pe 24 septembrie, de forțele Ministerului Apărării în apropiere de localitatea Plauru, la Dunăre lângă granița cu Ucraina. De asemenea, în noapte de 7 spre 8 septembrie un grup de drone de atac Shahed rusești a violat spațiul aerian al țării noastre.
Incidente similare au avut loc și în luna iulie, când ucrainenii au spus că trei drone rusești „au trecut granița în România” în timpul unui atac.
Ministrul român al Apărării: „Este nevoie de un răspuns robust”
La începutul lunii septembrie, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian al țării noastre, ministrul Angel Tîlvăr declara că România nu a doborît aeronavele fără pilot pentru că ele nu au reprezentat un pericol, dar că „asta nu înseamnă” că țara noastră „nu-și poate îndeplini misiunea de a se apăra”.
O săptămână mai târziu, Angel Tilvar a declarat, referindu-se la gruparea regională a membrilor NATO, că „Statele B9 sunt profund îngrijorate de incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Rusiei în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, precum și de escaladarea tensiunilor de-a lungul flancului estic al NATO”.
„De aceea, este nevoie de un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și de aplicarea cât mai curând posibil a modelului rotativ de apărare aeriană și antirachetă integrată”, a mai spus Tilvar.
Zelenski a cerut țărilor NATO să doboare dronele şi rachetele ruseşti
După atacul rusesc de la punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), din 2 octombrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun, iar aceste ţări să contribuie la doborârea dronelor şi rachetelor ruseşti.
„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită – un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna – securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski.
„Ucraina le spune de mult timp tuturor vecinilor şi partenerilor săi cheie că trebuie să cooperăm, că trebuie să doborâm dronele şi rachete împreună, în special în zonele apropiate de ţările NATO”, a continuat el.
Liderul de la Kiev a mai spus că această mişcare este „absolut posibilă” şi a dat exemplul Orientului Mijlociu, când, în timpul atacurilor Iranului împotriva Israelului, „coaliţia internaţională a acţionat împreună” şi a interceptat rachete şi drone care ameninţau teritoriul israelian.
În mesajul de mulțumire adresat României care a donat Ucrainei un sistem Patriot, Zelenski a mai spus: „Putem obţine o eficacitate şi mai mare – putem pune capăt cu totul terorii ruseşti prin doborârea dronelor Shahed, prin doborârea rachetelor, în cooperare”.
NATO spune „Nu”
După îndemului lui Zelenski ca aliaţii din NATO să ajute la interceptarea rachetelor şi dronelor ruseşti deasupra Ucrainei, Statele Unite au transmis că nu acceptă ca România sau Polonia să le doboarel, argumentând că o astfel de intervenție ar putea fi considerată drept o implicare directă a NATO în războiul din Ucraina.
La întrebarea „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?”, adresată de un jurnalist la briefingul de presă al Pentagonului din 4 octombrie, secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a răspuns: „Ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”, potrivit News.ro.
„Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?” a vrut să ştie jurnalistul.
„Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit. În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a răspuns purtătoarea de cuvânt, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării.
Citeşte şi: Bătrân dispărut, găsit după o zi şi o noapte, în mijlocul unui câmp
