Harul vietii Maiei Morgenstern e arta actoriei. Iar arta ei este aceea de a-si trai viata cu har.
Am regasit-o pe Maia Morgenstern in una dintre cabinele Teatrului National „Marin Sorescu“. Se pregatea pentru reintâlnirea cu publicul craiovean. Ii pregatise un rol special, intr-o interpretare speciala, intr-o piesa deosebita, „O noapte furtunoasa“ de I.L. Caragiale. Ne-a primit chiar daca gongul batea grabit spre ora marelui spectacol. S-a asezat familiar pe scaun, ridicându-si si impletindu-si picioarele, lasând sa se vada o vânataie la genunchi. O capatase, se pare, la o repetitie. O acoperea din când in când cu mâna. Am avut o discutie interesanta, in urma careia aveam sa descoperim o femeie puternica, o actrita adevarata, dar si o mama cu mare dragoste pentru copii. De fapt, o femeie la puterea a treia. Am retrait impreuna momentul inceputului: „Nu ma gândeam ca voi ajunge actrita. In orice caz, imi placea tare mult sa ma joc, sa inventez situatii, povesti… Eu imi doream sa ajung taxatoare, pentru ca la vremea aceea taxatoarea mi se parea persoana cu autoritatea absoluta. Cum se urca ea in tramvai si batea cu o moneda de metal intr-o masuta de metal!“, pentru ca apoi sa readucem in prezent momentul primei fâstâceli: „Era prima aparitie pe scena, eram la Teatrul de Revista. Am invatat, am invatat si primele cuvinte care mi-au venit când am iesit pe scena, in fata publicului, au fost: «Am uitat». Dupa care mi-am revenit. Astazi, nu ascund faptul ca ma concentrez inainte de a interpreta un personaj si parcurg mental traseul personajului. Ma gândesc ce am de comunicat sau ce am de spus“.
„Patimele lui Hristos“ – un moment de referinta in viata actritei
Nu i-am uitat nici pe cei care i-au intins o mâna de ajutor atunci când vedeta de astazi era o simpla necunoscuta. „Primul film de lung metraj l-am facut cu domnul Mircea Muresan. Domnul Lucian Pintilie, Andrei Serban, Mel Gibson, au fost alti oameni care si-au pus amprenta asupra carierei mele. Mai sunt si oamenii care mi-au intins o mâna de ajutor atunci când eram o ilustra necunoscuta. Am invatat foarte multe lucruri, s-au deschis foarte multe ferestre pentru mine“. Si i-am incadrat respectuos printre cele mai importante momente ale carierei actritei, alaturi, bineinteles, de experienta Fecioarei Maria din „Patimile lui Hristos“. Filmul care i-a adus recunoasterea internationala si care a facut-o sa traiasca durerea si disperarea unei mame ce-si pierde copilul.
Am aflat apoi ca Monica Belucci, cea cu care a impartit platoul de filmare, „pe cât e de frumoasa si talentata, pe atât e de inteligenta, de onesta si sincera – de o sinceritate dezarmanta. Monica Belucci e o actrita si o vedeta de exceptie“.
Am mai aflat apoi de un alt succes care o tranforma pe Maia Morgenstern intr-o persoana mândra: „Trebuie sa va spun un lucru care imi este drag. La Cannes, «Privirea lui Ulise», film in care am lucrat ca Harvey Keitel, a luat premiul juriului“. Alta distrinctie menita sa imbogateasca colectia nepretuita de premii. Experiente incununate cu succese, de fapt experiente dragi, caci „Imi sunt dragi experientele. As fi ipocrita daca v-as spune ce drag mi-a fost mie când am suferit. Nu. Au fost importante toate incercarile prin care am trecut. Fiecare intâmplare, mai buna sau mai trista, m-a invatat sa fiu ceea ce sunt astazi“.
O mama implinita
Am condus apoi discutia spre alt subiect, aducând in prim-plan viata de familie. O familie implinita, cu trei copii deosebiti, fetitele Ana Isadora si Eva Leea Cabiria, si baiatul Tudor Aaron, care-i calca pe urme. Este student la UNATC si coleg de scena cu mama sa, la Teatrul Evreiesc de Stat, in spectacolul „Tango final“. Spune ca, desi are aproape 45 de ani (vârsta la care alte femei depun armele pe toate fronturile), i-ar mai placea sa aiba copii pentru ca nu considera ca a da nastere urmasilor te impiedica in profesie. Se mândreste cu odraslele sale. Traieste emotii greu de descris atunci când ii urmareste evoluând. Când l-a avut alaturi pe Tudor intr-un recital de poezie, Maia a fost incercata de sentimente de nedrescris: „Am avut mari emotii, ca la premiera americana cu «Patimile lui Hristos». Grija pentru copiii tai o ai toata viata, chiar când ei s-au facut oameni in toata firea. Intr-o zi, la filmare, regizorul m-a vazut foarte ingândurata (eram in timpul filmarilor pentru «Patimele lui Hristos»). M-a intrebat de ce si i-am raspuns ca primisem o veste proasta de acasa: fetita mea nu se simtea bine, se imbolnavise de dorul meu. Si-atunci ce credeti ca a facut Mel Gibson? Mi-a adus copila si pe domnisoara Cristina, insotitoarea ei, la Roma si le-a instalat intr-un apartament dintr-o cladire veche, superba“, povesteste Maia Morgenstren.
Cheia succesului – tace si face
Despre viitor, Maia nu vorbeste prea mult. „Am un proiect de film in strainatate (colaborare cu Richard Dreyfuss pentru pelicula „Flower of the Fence“, o prima poveste de dragoste despre Holocaust), dar nu vreau sa spun ceva despre asta decât in momentul finalizarii.
Deocamdata, din motive tehnice, materiale, una-alta s-au amânat filmarile. Vreau sa vorbesc despre acest proiect atunci când el va intra pe linie dreapta. M-ati auzit pe mine vorbind despre «Patimile lui Hristos» inainte de a vorbi Mel Gibson?“, a tinut sa precizeze marea actrita. Poate ca acesta este secretul succesului ei: tace si face. Si poate ca asta-nseamna sa te nasti cu stea deasupra capului. Pentru ca „morgenstern“ asta inseamna, steaua diminetii. O stea care a stralucit puternic atunci când s-a nascut Maia.
