Valoarea fraudelor financiare din România este estimata la 1-1,5 miliarde de dolari pe an, potrivit unui raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citeaza date ale Bancii Nationale a României (BNR).
Contrabanda cu bunuri contrafacute, bancruta frauduloasa, fraudele legate de taxe si cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalitati de frauda financiara intâlnite in România, potrivit autorilor raportului. In opinia lor, in România se inregistreaza cele mai multe cazuri din lume de frauda in domeniul cardurilor pe internet.
In ceea ce priveste fraudele legate de taxa pe valoarea adaugata, acestea sunt in scadere cu 45% fata de anii precedenti, reprezentând numai 10% din valoarea totala.
Referitor la spalarea banilor, raportul noteaza ca acest gen de infractiune provine in special din activitatea grupurilor internationale de crima organizata „care isi extind activitatea in România si isi spala câstigurile prin intermediul societatilor cu raspundere limitata fantoma“. „Coruptia larg raspândita la nivelul vamilor si a punctelor de control al frontierei din România si, de asemenea, din alte câteva state vecine din Europa de Est faciliteaza actiunile de spalare a banilor“, se mai spune in studiul citat de Mediafax.
Amintind actiunile intreprinse de România de-a lungul anilor pentru reducerea fraudelor financiare, raportul subliniaza ca acestea au totusi „un grad de ineficienta“. Astfel, primul act normativ care a fost adoptat in vederea combaterii spalarii banilor, in 1999, prevedea, printre altele, raportarea oricarui transfer de bani care depasea 10.000 de euro. Lista entitatilor care trebuia sa se supuna prevederilor legii cuprindea bancile, institutiile financiare nebancare, avocatii, contabilii si notarii.
Au urmat apoi o serie de alte prevederi care au modificat si imbunatatit legislatia in domeniul prevenirii spalarii banilor, extinzând aria de aplicare a acesteia. Astfel intrau sub incidenta legii comerciantii de arta, agentiile de turism, agentii implicati in activitatea de privatizare, oficiile postale, firmele de servicii de transfer de bani si agentiile imobiliare. „Chiar daca institutiile financiare nebancare intra sub incidenta acestei legi, regulile de supraveghere a acestui segment nu sunt nici pe departe la fel de riguroase ca acelea impuse bancilor… In plus, liberalizarea contului de capital in anul 2006 va creste riscul de spalare a banilor prin intermediul institutiilor nebancare“, se mai arata in raport.
Majoritatea tranzactiilor suspecte, realizate de companii
In raport se precizeaza ca Oficiul National de Prevenire si Control al Spalarii Banilor (ONPCSB) a primit, in anul 2006, circa 47.000 de rapoarte privind transferurile de bani, care totalizeaza peste 8,3 milioane de tranzactii ce depasesc 10.000 de euro. Majoritatea tranzactiilor, circa 92,7%, au fost realizate de companii. In aceeasi perioada, Oficiul a primit peste 6.000 de rapoarte privind transferurile internationale de bani, care totalizeaza peste 750.000 de tranzactii, cea mai mare parte realizata de asemenea de companii. Numarul total de tranzactii suspecte raportate de Oficiu in primele 10 luni ale anului trecut a scazut la aproape 2.300, fata de 2.800 in perioada similara a anului 2005.
„România trebuie sa continue efortul pentru a se asigura ca institutiile financiare nebancare sunt supravegheate adecvat“, spun specialistii americani. Recomandarile Departamentului de Stat vizeaza imbunatatirea aplicarii legislatiei si a capacitatii autoritatilor vamale de a recunoaste cazurile de spalare a banilor, imbunatatirea masurilor anticontrabanda, precum si combaterea coruptiei din comert si din guvern.
