Respirăm un aer din ce în ce mai poluat, iar această realitate este reflectată trist în cazuri de cancer pulmonar la vârste din ce în ce mai tinere și la tot mai mulți nefumători, la din ce în ce mai mulți copii cu astm și la creșterea incidenței multor altor afecțiuni.
Gabriela Grigorie, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna explică felul în care acționează poluarea asupra organismului și ce efecte are această otrăvire asupra sănătății noastre. Particulele PM10 și PM2,5 sunt cele mai periculoase. Cu cât diametrul particulei poluante este mai mic, cu atât mai ușor poate pătrunde în organismul nostru.
Particulele fine depășesc barierele protectoare
„În ultimii ani, acest flagel al poluării ne-a cuprins pe toți și avem de suferit fiecare dintre noi.
Afectarea depinde de gradul de concentrație al poluanților, de cât de mult ne expunem la poluare.
Din punct de vedere medical, ca mecanism al acțiunii al acestor poluanți, vorbim despre acele particule dispersate în atmosferă care, cu cât sunt mai fine, cu cât au diametrul mai mic, sub 2,5 microni, sunt inhalate, ajung la nivelul căilor noastre respiratorii și depășesc bariera protectoare de la nivelul mucoaselor noastre nazale, faringiene, bronșice, ajung la nivelul alveolelor pulmonare și, ca urmare a diametrului atât de fin, pătrund în circulația sângelui și vor ajunge la organe și țesuturi”, spune medicul.
Din ce în ce mai mulți nefumători cu cancer bronhopulmonar
Incidența bolilor pulmonare obstructive și a astmului – inclusiv la vârste mici – a crescut în ultimii ani. Cancerul bronhopulmonar a avut o creștere foarte mare în ultimii ani, atât la vârste tinere, cât și la nefumători, semnalează medicul.
„Avem o incidență crescută în ultima perioadă și la femei. Studiile efectuate de-a lungul anilor au arătat că aceste particule poluante acționează direct la nivel celular, la nivel cromozomial, dând niște mutații și generând niște multiplicări anarhice care conduc la aceste afecțiuni”, spune dr. Gabriela Grigorie.
Aceste particule ajung și la nivelul arterelor, generând boli cardiovasculare. Și incidența AVC a crescut, iar poluarea este unul dintre factorii care au contribuit la acest lucru, atrage atenția medicul pneumolog.
Oboseala, căderea părului, alergii, iritații la nivel cutanat pot fi și ele consecințe ale expunerii la poluare.
De ce copiii sunt mai vulnerabili în fața poluării
Copiii expuși la poluanți au un risc și mai mare decât adulții pentru că plămânul lor nu este maturizat până spre vârsta de 16 ani, explică dr. Grigorie.
„Totodată, copiii mici hiperventilează, aleargă, respiră cu gura deschisă în timpul jocului și atunci barierele de la nivel nazal nu sunt eficiente. De aceea, copiii sunt mult mai expuși poluanților și, implicit, riscului de a dezvolta la vârste mult mai fragede boli pulmonare. Nu întâmplător a crescut incidența astmului bronșic în rândul copiilor. Iar BPOC, care era cunoscută drept boala fumătorului de peste 45 de ani, apare acum la vârste mai tinere și la nefumători, acum avem cazuri la 30-35 de ani. Spre deosebire de tutun, unde poate reușim să mai facem ceva, să renunțăm la acest obicei, la respirat nu putem renunța. Și, de cele mai multe ori, din păcate, nu știm ce respirăm.”
CITEȘTE ȘI: Studiu nou: Oamenii se îngrașă la loc după o dietă
