CCR a hotărât că procesul electoral pentru alegerile prezidențiale va fi reluat în totalitate. Decizia a fost luată după ce joi a primit patru sesizări de la SNSPA, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș.
„Curtea anulează în temeiul 146, litera f din Constituție”, spune Curtea Constituțională, „întregul proces electoral, cu privire la alegerea președintelui României”.
Guvernul va stabili noua dată a alegerilor, iar procesul electoral va fi reluat în integralitate, a mai spus Curtea, în comunicatul oferit publicității vineri, 6 decembrie 2024, ora 15.
Curtea a invocat în comunicat competența sa constituțională. Art 146, litera f din Constituție precizează că CCR „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui”. Din comunicat, rezultă că CCR consideră că procedurile unor alegeri libere nu au fost respectate.
În cursul zilei de joi, Curtea a primit patru sesizări în care se solicită anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Ce spusese Curtea joi
Au depus sesizări în acest sens Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană şi candidatul independent Cristian Terheş.
Sesizările au venit după ce desecretizarea rapoartelor înaintate CSAT de către serviciile de securitate, care vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”.
Însă CCR a transmis în cursul serii de joi că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”.
Ce spune MAE în privința votului din diaspora
Întrebat de jurnaliști ce se întâmplă cu votul din diaspora, unde oamenii sunt la vot, și până la 15 au votat deja 33.000 de cetățeni (dublu față de prima zi a turului 1), purtătorul de cuvânt al MAE a spus: ”Trebuie o decizie BEC care să pună în practică decizia CCR”.
Comunicatul integral al CCR:
„În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Sesizările, făcute după desecretizarea unor documentele din ședința CSAT
Sesizările la CCR au fost făcute după ce Administrația Prezidențială a desecretizat miercuri documentele din ședința CSAT. Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”. De pildă, conturile de TikTok au fost făcute în 2016, iar cele de Telegram în 2022 și toate au fost mobilizate în campania de acum.
Parchetul General a anunțat joi că s-a autosesizat după desecretizarea documentelor din ședința CSAT privind campania candidatului Călin Georgescu și investighează posibile fapte de corupere a alegătorilor și de spălare de bani. Procurorul general a înaintat documentele către DIICOT care a prCcizat, într-un comunicat de presă, că analizează documentele declasificate pentru a stabili dacă se impune declanșarea unei investigații penale.
Procesul electoral se reia cu toate acțiunile necesare
Astăzi, după anunțul oficial CCR, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea președintelui României și, în acest context, procesul electoral se reia cu toate acțiunile necesare, de la înscrierea candidaților, la reluarea campaniei de strângere de semnături și validarea acestora de către BEC.
Astfel, un prim scenariu probabil, care să implice reluarea întregului proces de la zero, ar fi ca alegerile prezidențiale să fie organizate în primăvara anului 2025.
În ce constă perioada electorală pentru prezidențiale
Perioada electorală este intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, privind stabilirea datei alegerilor, şi data începerii campaniei electorale, campania electorală propriu zisă, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. (art. 119 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare)
Cât durează mandatul președintelui Klaus Iohanis
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele țării îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, potrivit Constituției României, Art. 83.
