Intra destul de rar pe tarâmul care, in viziunea lor, apartine in exclusivitate sexului frumos: bucataria. Totusi, atunci când incearca marea cu degetul, o fac in mod elegant.
Bucataria cu ale ei linguri, borcane cu mirodenii, oale, cratite, ingrediente pentru tot felul de preparate culinare reprezinta pentru ei un adevarat labirint, in care o data intrati, cu greu mai pot iesi nesifonati si fara a lasa urme, asemenea unui uragan devastator. Motive suficiente pentru barbati de a pasi in acest „loc interzis“, decât la ora cinei sau a micului dejun de la sfârsitul saptamânii.
Acces interzis
Pentru conferentiar doctorul chirurg de la Clinica de Chirurgie II a Spitalului Clinic nr. 1 Craiova, Marian Munteanu, bucataria este un loc cu acces interzis, restrictie care dispare numai la ora de servire a masei. Bucataria este un loc in care sotia isi exerseaza talentele culinare, iar doctorul Munteanu degusta preparatele gatite cu dragoste de consoarta sa. Lucrurile se schimba insa când vine vorba de pregatirea unui gratar. Singura conditie, obligatorie de altfel: locul de desfasurare, in aer liber, eventual la umbra vreunui stejar. Si atunci intra in scena expertul in pregatirea gratarului, doctorul Munteanu, secondat de fiul sau. Cu o tinuta speciala, manusi, sapca, ochelari, toate primite de peste ocean, din America, inarmat si cu ustensile speciale, tot din tari straine achizitionate, pensule, clesti, palete de intors carnea, furci din Italia, sticlute cu sosuri speciale, un adevarat arsenal de „lupta“ cu carnea, expertul in prepararea gratarului promite asistentei o masa pe cinste, fara prea multe calorii, cu un gust special.
„Ma pricep sa fac gratar. Este, de fapt, mai mult decât o indeletnicire, este o placere. Gust din plin aceste clipe, caci sunt rare momentele când, plecând din sala de operatii, gasesc timp pentru a-mi rasfata familia si prietenii cu un gratar la iarba verde“, a precizat chirurgul Marian Munteanu.
Prajituri, muraturi, tocanite, placinte a la Constantin Enceanu
Pe de alta parte, indragitul cântaret de muzica populara Constantin Enceanu a prins microbul gatitului de la bunica sa si, chiar daca astazi cu greu isi face loc in bucatarie, pe lânga soacra, sotie si fiica, atunci când paseste in labirintul gatitului o face cu eleganta si stil. Artistul cocheteaza cu pregatirea prajiturilor, muraturilor, e drept, de pe postul de ajutor de bucatar. Punctul sau forte sunt insa omletele, pe care „le pregatesc sotiei si fiicei dimineata in rarele sâmbete libere“, si tocanita speciala cu cartofi a bunicii.
„Când prind un loc liber la bucatarie, pregatesc reteta bunicii de tocanita de cartofi. Reteta celebra, deosebit de gustoasa, caci tin minte ca, in postul Craciunului, când preotul satului venea cu Craciunul, trimitea vorba ca bunica sa-i pregateasca reteta speciala. Asa ca, in fiecare an, noi il aveam oaspete la masa pe parintele Stefanescu, din dragul sat Visana Noua, Olt. Le rasfat si eu pe doamnele mele cu preparatele bunicii, de fapt cu celebra tocanita de cartofi, ceapa si orez. De multe ori, in post, cea batrâna adauga si câtiva ardei de la saramura, raci, pe care ii umplea cu faina, ceapa. O adevarata delicatesa, pregatita la tast“, a povestit Constantin Enceanu.
Si daca tot isi face intrarea in scena, pentru a-si rasfata doamnele casei, cântaretul paseste si in tinutul dulciurilor, caci orice masa ce se respecta se incheie cu un desert. Pregateste placinta cu brânza, cu foi din comert evident, dar dupa o reteta inedita, furata de la o sârboaica din Iugoslavia, de pe vremea unui turneu in acea regiune.
„Imi sunt necesare pentru placinta de brânza 1/2 litri apa minerala, 8 oua, 100-150 grame zahar, aproximativ 700 grame brânza, zahar vanilat. Se asaza intr-o tava tapetata, o foaie de placinta unsa cu ulei. Se adauga apoi alta inmuiata in compozitia rezultata din amestecarea ingredientelor mai sus mentionate. Si tot asa pâna când se termina compozitia. Se asaza deasupra o alta foaie simpla si apoi se unge cu ulei. Secretul desertului, apa minerala, care face placinta frageda“, a tinut sa precizeze Constantin Enceanu.
Specialitati dobrogene in Oltenia
Tânarul actor al Nationalului craiovean Mircea Tudosa vine sa intregeasca galeria barbatilor care au transformat enigma numita bucatarie intr-o locatie in care se simt la fel de bine ca-n propriul birou de studiu, unde lucrurile sunt asezate intr-o dezordine ordonata si unde nu se furiseaza nici un mister. Ba mai mult, Mircea Tudosa a adus cu el din Dobrogea natala câteva delicatese culinare.
„La noi, in Dobrogea, se gateste o mâncare deosebit de buna de conopida. O delicatesa“, a precizat actorul. Si pentru a ne certifica ne impartaseste si reteta: „Pentru inceput conopida se pune la fiert, pâna se inmoaie. In acelasi timp, se pune la calit intr-o tigaie cu putin ulei ceapa (una – doua). Dupa ce conopida a fiert, se adauga ceapa calita. Se mai lasa câteva minute la fiert, dupa care se pun bulion sau suc de rosii, sare dupa gust. La sfârsit se poate adauga si verdeata, de preferinta marar“.
La mare concurenta cu mâncarea de conopida sunt si cârnatii fierti in vin, specialitatea casei dobrogene, cu drag savurata de olteni. Reteta ne-o impartaseste tot Mircea Tudosa, ca doar el a adus-o aici, in inima Olteniei: „Printre ingredientele retetei, unul foarte important, cârnatii, care trebuie sa fie neaparat de casa. Nu cei oltenesti, trandafiri sau alte soiuri, ci pur si smplu cârnatii de casa. Acestia se inteapa din loc in loc si se pun la fiert, intr-o oala de vin. Dupa ce vinul fierbe, cârnatii se scot, se mai inteapa din loc in loc, iar mai apoi se asaza pe un tocator. Peste ei se mai asaza unul, cu ceva greutati deasupra. Cârnatii, astfel presati se lasa intr-un loc racoros timp de o saptamâna. E o adevarata placere sa te rasfeti cu un astfel de preparat“, a mai precizat actorul Nationalului. Si pentru ca de o buna bucata de timp locuieste in mijlocul oltenilor, Mircea Tudosa a invatat sa iubeasca bucataria olteneasca. I-au deschis apetitul Mirela Cioaba si Constantin Gheorghiu, sau domnul Nick, cum ii place marelui om de litere sa i se spuna. Asa a descoperit gustul deosebit al mâncarii de praz, „innebunindu-si“ parintii in timpul concediului de anul trecut cu acest preparat culinar pe care Constantin Gheorghiu i l-a pregatit intr-una dintre zile pentru a-i obisnui papilele gustative cu preparate specifice Olteniei. Si de la actrita Mirela Cioaba si-a notat in caietelul cu retete preferate câteva, printre care la loc de frunte, cartofii frantuzesti.
Un bucatar desavârsit, care a deprins de la cei mai in etate, prieteni, colegi, parinti, nu doar tainele bucatariei ci si principii de genul: „Niciodata sa nu spui ca ai terminat o treaba, daca nu ai facut si curat la locul de munca“. Lucru care se respecta si atunci când Mircea Tudosa paseste in bucatarie, caci dupa prepararea oricarei delicatese culinare pregatite de mâinile sale, totul luceste, nici n-ai zice ca un barbat a calcat pe acolo. Se pare ca bucataria a mai câstigat de partea sa câtiva reprezentanti de seama ai sexului tare, dovada ca nimic nu este imposibil, ca orice enigma are o dezlegare.
