Președintele Croației, susținut de opoziție, Zoran Milanović, un critic al Uniunii Europene și al NATO, a câștigat duminică într-o majoritate covârșitoare realegerea pentru un alt mandat de cinci ani. A învins un candidat din partidul conservator la guvernare, au arătat rezultatele oficiale.
Milanović a câștigat peste 74% din voturi în comparație cu contestatarul său Dragan Primorac, care a primit aproape 26%, potrivit rezultatelor publicate de autoritățile electorale de stat din Croația, după ce au fost numărate peste 99% din buletine de vot.
Rezultatul prezintă un impuls major pentru Milanović, care critică sprijinul militar occidental pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar feroce al prim-ministrului conservator al Croației, Andrej Plenković, și al guvernului său.
Într-un discurs după publicarea rezultatelor, Milanović a spus că victoria sa a fost un semn de aprobare și încredere din partea alegătorilor, dar a prezentat și un mesaj „despre starea lucrurilor din țară pentru cei care trebuie să o audă”.
„Rog guvernul să audă”, a spus Milanovic. „Asta au vrut să spună cetățenii. Acesta nu este doar sprijin pentru mine.”
Milanović, în vârstă de 58 de ani, este cel mai popular politician din Croația și uneori este comparat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu oponenții politici, potrivit CNN.
Milanović în confruntare cu premierul Plenković
Triumful său pregătește scena pentru o confruntare politică continuă cu premierul Plenković, cu care s-a luptat în timpul primului său mandat.
Milanović a câștigat confortabil și în primul tur de scrutin din 29 decembrie, lăsându-l cu mult în urmă pe Primorac, un criminalist care a candidat fără succes la președinte anterior, și alți șase candidați.
Turul dintre primii doi concurenți a fost necesar deoarece Milanović nu a obținut 50% din voturi cu doar 5.000 de voturi, în timp ce Primorac a rămas mult în urmă cu 19%.
Inflație majoră
Alegerile s-au desfășurat în condițiile în care Croația, care are o populație de 3,8 milioane de locuitori, se luptă cu o inflație aprinsă, scandaluri de corupție și deficit de forță de muncă.
La vot duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși. Poziția UE că „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești inamicul” echivalează cu „violență mentală”, a spus Milanović.
„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, cât de mult pot, ca președinte al unei națiuni mici.”
Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un palmares mixt.
El îl acuză în mod regulat pe Plenković și HDZ-ul său conservator de corupție sistemică, în timp ce Plenković l-a etichetat pe Milanović „pro-rus” și o amenințare la adresa poziției internaționale a Croației.
Analistul politic Višeslav Raos a spus că Milanović, din ce în ce mai deschis, nu are niciun motiv să „încerce să-i placă cuiva sau să încerce să se controleze”.
„Dacă nu a existat o cooperare cu prim-ministrul în primii cinci ani (ai președinției sale), de ce ar exista acum?” spuse el.
Președintele aeste comandant militar suprem
Deși președinția este în mare parte ceremonială în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem.
Milanović a negat că este pro-rus, dar anul trecut a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la misiunea NATO din Germania numită Asistență și Instruire de securitate pentru Ucraina. De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina. Plenković și guvernul său spun că nu există o astfel de propunere.
În ciuda puterilor limitate, mulți cred că poziția prezidențială este cheia pentru echilibrul politic de putere într-o țară guvernată în principal de Uniunea Democrată Croată sau HDZ, de la obținerea independenței de Iugoslavia în 1991.
Primorac, de 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când era ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. El a candidat fără succes la președinție în 2009, iar după aceea s-a concentrat în principal pe cariera sa academică, inclusiv pe predarea la universități din Statele Unite, China și Croația.
Citește și: Numărul morților din Los Angeles a urcat la 24
