Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025. Mulți dintre creștinii de la noi celebrează sărbătorile sfinte de Crăciun și Anul Nou pe stil nou, potrivit calendarului ortodox.
Există comunități în care este păstrată tradiția de a sărbători evenimentele, Crăciunul și Revelionul pe rit vechi. Printre acestea se numără comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia, potrivit digi24.ro.
Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian
Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior „stil nou” a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.
Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian. Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte.
România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian
România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919. De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar. Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.
Citește şi: Proteste uriașe în Belgrad, după tragedia de la gara Novi Sad
