Executarea deciziei de retrocedare ar fi produs pagube de 108 milioane de euro. Legea speciala interzice retrocedarea, daca se impiedica desfasurarea activitatii firmelor.
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a suspendat executarea deciziei de retrocedare a complexului Lido, pâna la judecarea contestatiei in anulare depusa de reprezentantii societatii comerciale.
„In acest mod, toate efectele deciziei de retrocedare nu se mai pot produce, astfel ca aceste active sunt si ramân in patrimoniul societatilor SC Hotel Lido Bucuresti, SC Compania Hoteliera Intercontinental SA si SC Centrul de Afaceri Român SA“, se arata intr-un comunicat al Departamentului Comunicare de Presa al Hotel Lido Bucuresti.
„Pe 8 martie 2007, instanta de recurs a ICCJ Sectia Civila, indusa in grava eroare, a incalcat drepturi fundamentale ale societatilor comerciale, aducându-ne prejudicii majore de imagine. Pe lânga alte aspecte de procedura, legalitate si de probitate mai mult decât indoielnica a mai multor acte aflate in dosar, in decizia instantei in curs a fost ignorat total textul imperativ al legii speciale, art. 32 (4) OUG nr. 88/1997, modificata si completata prin Legea nr. 99/1999“, se mai arata in comunicat.
Dispozitiile art. 32, alin. 4 din OUG nr. 88/1997 modificata prin Legea nr. 99/1999 sunt mentinute ca valabile prin Legea nr. 137/2002, statul fiind obligat la despagubirea companiilor in cazul in care se face retrocedarea imobilelor in natura.
Din acest motiv, administratia SC Hotel Lido Bucuresti si a celorlalte societati in patrimoniul carora se afla Hotel Lido, Casa Lido si terenurile aferente care fac obiectul retrocedarii au atacat aceasta decizie prin proceduri legale extraordinare cu contestatie in anulare.
Retrocedarea ar impiedica desfasurarea activitatii societatii
Potrivit lui George Constantin Paunescu, unul dintre principalii actionari ai SC Lido SA, aceasta lege interzice retrocedarea in natura a mijloacelor fixe care duc la impiedicarea desfasurarii obiectului de activitate al societatii. In acest caz, SC Lido SA, companie hoteliera, nu ar mai putea functiona fara imobilul in care isi desfasoara activitatea. „Retrocedarea in natura a bunurilor aflate in patrimoniul Lido ne-ar fi condus la daune si pagube evaluate de catre experti la peste 108 milioane de euro. Numai pe un proiect de cercetare-dezvoltare a unei cladiri de birouri pe care vrem s-o construim in vecinatatea Lido am cheltuit peste noua milioane de euro“, a declarat George Paunescu. Acesta adauga ca si daca s-ar dovedi ca aceia care au revendicat Lido sunt mostenitorii de drept ai bunurilor pe care le reclama, asta ar insemna ca ar trebui sa primeasca doar sase apartamente dintr-un total de 120, câte are hotelul, plus o parte din teren. „Cred ca, in acest caz, ei ar avea dreptul la despagubiri din partea statului cifrate la o valoare cuprinsa intre opt si 12 milioane de euro“, a mai spus omul de afaceri.
Lipsa dovezilor
La inceputul lunii trecute, instanta suprema a decis, in dosarul 37364/1/2004, restituirea cladirii in care functioneaza Hotelul Lido catre proprietarii de drept – Ioana Angelescu si Nora Geta Monteoru Angelescu, precum si Alexandru, Stefan si Catrina Magdalena si Grigore Ghika. Prin aceasta decizie, instanta a obligat pârâtii – SC Compania Hoteliera Intercontinental România SA si SC Lido SA – sa lase cladirea in deplina proprietate si deplina posesie. Administratia SC Hotel Lido Bucuresti si a celorlalte societati in patrimoniul carora se afla Hotel Lido, Casa Lido si terenurile aferente care fac obiectul retrocedarii au atacat decizia, sustinând ca doua instante – Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti – au retrocedat si ce nu apartine petentilor.
In sprijinul afirmatiilor lor, reprezentantii societatii au invocat mai multe documente din care reiesea, printre altele, ca nu exista probe la dosar din care sa rezulte ca doctorul Constantin Angelescu ar fi avut vreodata in proprietate Hotelul Lido sau Casa Lido in aceeasi structura si arhitectura, cum este cea de acum, precum si inexistenta identitatii de persoana intre Angelescu C. Constantin (cel care a initiat actiunea, decedat in 2000), fiul dr. Constantin Angelescu, si Angelescu Monteoru Constantin – tatal si sotul actualelor reclamante, Angelescu Ioana si Angelescu Monteoru Geta.
