Putreda poveste

Presedintele Iliescu sfatuia recent presa „sa se retina de la sentinte“ cand vorbeste despre coruptie. Inteleg din aceasta recomandare ca inclusiv la Cotroceni coruptia e considerata un subiect delicat. Daca te apropii de el prea mult, risti nu numai surprize urate de ordin olfactiv, ci si revelatii toxice. Ca de pilda: noi n-avem politicieni, ci „suplinitori de politicieni“. Sau: daca principiile trambitate de „democratia“ noastra ar fi luate in serios, SPP ar fi obligat sa-si schimbe strategia; in loc sa-i apere pe demnitari de populatie, s-ar cuveni sa apere populatia de cei ce ne guverneaza.

„Suplinitorii de politicieni“ sunt, din pacate, cam inculti. Ma indoiesc ca ministrul de Finante a citit vreo carte despre vremea fanariotilor. Ar fi aflat de-acolo ca este un epigon in materie de fiscalitate. Numai ca fanariotii veneau in tarile romane anume ca sa jupoaie, sa stoarca impozite din orice, pentru a plati si comisioanele datorate Inaltei Porti. Guvernul Nastase nu vine din Fanar. A iesit din urne. Si are de-a face cu o Inalta Poarta care nu poate sa trimita, ca turcii, emisari cu naframa neagra, semn al dizgratiei. Cel mult, poate anunta ca alte imprumuturi de la FMI nu mai sosesc. Deci, ar fi cazul ca „suplinitorul“ de la Finante si „suplinitorii“ care ii aproba masurile de „fanariotizare“ a fiscalitatii sa modernizeze, cumva, impozitele. Ma indoiesc, apoi, ca „suplinitorul“ caruia i s-au incredintat Transporturile a fost constient de ridicolul la care s-a expus uzand formula cu iz de cronica veche: „Eu, Miron Mitrea…“. Dupa cum ma indoiesc ca pe „suplinitorul“ pus sa dirijeze treburile la Parchetul General il intereseaza „detaliul“ ca, in toate reprezentarile simbolice, Justitia e legata la ochi. Dl Tanase Joita pare interesat, dimpotriva, sa vada ce semn i se face dinspre Palatul Victoria sau dinspre Palatul Cotroceni. Pentru a pune legea in serviciul comenzii politice.

Dar, la „semnele particulare“ ale „suplinitorilor“ nostri, trebuie mentionata, mai ales, trufia lor de a se considera persoane speciale, patricieni intr-o Romanie de plebei. Adica, deasupra legilor. Un parlamentar PSD a omorat cu masina un copil, dupa care a fugit de la locul accidentului. Un altul, tot in urma unui accident, prin Maramures, a disparut pentru doua ore. Cand si-a facut aparitia, si-a justificat procentul de alcool, inca ridicat, din sange, cu argumentul ca mancase niste mere. Si credeti ca s-a ajuns la judecarea vreunui infractor „imun“? Eu, unul, n-am auzit. In schimb, se face mare caz, vad, de un Parchet National Anticoruptie, care va beneficia, se pare, de o nastere prematura, prin cezariana, la sfarsitul lui iunie, dupa ce, initial, fusese anuntat pentru toamna. Dar ce pret se poate pune pe seriozitatea luptei cu coruptia la noi?

Sa fiu pudic, cum ne-a sfatuit presedintele, si sa nu dau nume. Un deputat PSD a fost acuzat ca si-a inscenat furtul propriului automobil, pentru a incasa asigurarea. Credeti ca a ajuns in fata magistratilor in lunile de cand Cristian Panait, procurorul care s-a sinucis, a finalizat dosarul penal? Nici vorba. Colegii sai din comisia juridica a Camerei Deputatilor cauta in continuare pretexte pentru a tergiversa ajungerea cererii de ridicare a imunitatii in plenul Camerei. Si, probabil, le vor gasi. Serile trecute, l-am ascultat la emisiunea d-lui Tuca de la Antena 1 pe un procuror din Oradea care a povestit odiseea necazurilor ce s-au abatut asupra lui din ziua cand si-a permis sa semneze un mandat de arestare pentru fiul prefectului, acuzat de contrabanda cu petrol. Intai, i s-a retras dosarul. Apoi, a fost eliberat din functia de procuror-sef, fara sa i se comunice motivele. Ulterior, i-au fost luate la purecat toate dosarele anchetate si a fost suspendat. Daca procurorul in cauza nu-si descrie cosmarurile din noptile mai agitate, el a deranjat o retea de contrabanda cu produse petroliere ale carei fire duc foarte sus, pana la Palatul Victoria. Inversunarile contra lui nu se pot explica doar prin faptul ca fiul d-lui ex-prefect a sponsorizat cu o mare suma de bani PSD la alegeri; suma care, insa, nu apare nicaieri in actele oficiale.

Daca am inteles bine, ideea infiintarii unui Parchet National Anticoruptie nu s-a nascut pe malurile Dambovitei. Autohton e doar consimtamintul de a pune in practica o cerinta impusa, evident, sub forma de recomandare de Uniunea Europeana. Dar, pana ce nu voi vedea un singur caz, de apropiat al actualei Puteri, judecat si condamnat pentru coruptie, eu ma indoiesc ca vom vedea limpezite, cat de cat, apele putrede ale coruptiei de la noi. Am vazut prea multe scandaluri disparute in uitare, ca raurile care pier in nisipuri, dupa ce au produs o cantitate mai mare sau mai mica de zgomot.