Vladimir Putin a negat inițial că ar avea vreo legătură cu capturarea Crimeei de către Rusia în februarie 2014, când misterioase comandouri mascate în uniforme verzi neidentificate au capturat parlamentul local și s-au răspândit în toată peninsula.
Acei „omuleți verzi” au marcat începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a culminat cu invazia pe scară largă din 2022. Viitorul Crimeei se află acum în centrul planului de pace al președintelui Donald Trump și l-a determinat pe ucraineanul Volodimir Zelenski să excludă recunoașterea controlului rusesc asupra peninsulei.
Termenii exacti ai planului său nu au fost publicati, dar rapoartele sugerează că ar include recunoașterea Statelor Unite ale Crimeei ca parte legală a Rusiei – de jure în latină.
Pentru Trump, peninsula de sud a Ucrainei a fost „pierdută cu ani în urmă” și „nici măcar nu face parte din discuțiile de pace“.
Integritatea teritorială și suveranitatea reprezintă o linie roșie pentru Ucraina și ucraineni
Dar ca Zelenski să renunțe la Crimeea ca parte indivizibilă a Ucrainei ar fi de neconceput. Potrivit deputatului de opoziție Irina Gerashchenko, „integritatea teritorială și suveranitatea reprezintă o linie roșie pentru Ucraina și ucraineni”.
Trump a subliniat că „dacă Zelenski vrea Crimeea, de ce nu s-au luptat pentru ea în urmă cu 11 ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă niciun foc?”
Au fost trase puține focuri de armă, dar Crimeea a fost capturată sub amenințarea armei în timpul unui vid de putere.
Putin a recunoscut mai târziu că a eclozat acapararea pământului într-o întâlnire de toată noaptea cu oficialii săi la câteva zile după ce liderul pro-rus al Ucrainei a fost înlăturat la Kiev.
Crimeea o piatră de încercare pentru Trump
Pentru un lider american grăbit să obțină un acord de pace, Crimeea ar putea deveni o mare piatră de încercare. Trump are dreptate că există puține șanse ca Ucraina să recâștige Crimeea în viitorul apropiat și se află în realitate – de facto – sub controlul Rusiei. Dar asta este departe de a recunoaște ca legală.
Zelenski indică o „declarație a Crimeei” din 2018 a secretarului de stat al lui Trump de atunci, Mike Pompeo.
Pompeo a spus că SUA au respins „încercarea de anexare a Crimeei de către Rusia” și s-a angajat să continue până când integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită.
Zelenski consideră că Trump a sprijinit Ucraina atunci în Crimeea și ar trebui să rămână așa și acum. Dacă o acaparare de pământ nerecunoscută de comunitatea internațională este aprobată de SUA ca fiind legală, ce ar însemna aceasta pentru dreptul internațional și principiile Cartei ONU?
La câteva săptămâni după ce a început războiul pe scară largă al Rusiei, a existat o propunere inițială la Istanbul de a parca problema astfel încât Rusia și Ucraina să urmărească să o rezolve în următorii 10-15 ani. Ideea nu a luat loc, dar a fost o modalitate de a trece peste această piatră de încercare, potrivit BBC.
Zelensky constrâns de constituția ucraineană
Zelensky a fost ferm că nu are putere să renunțe la Crimeea: „Nu e nimic de discutat aici. Acest lucru este împotriva constituției noastre”. Articolul 2 din constituție prevede că suveranitatea Ucrainei „se extinde pe întreg teritoriul său”, care „în interiorul frontierei sale actuale este indivizibil și inviolabil”.
Orice modificare a teritoriului Ucrainei trebuie să fie supusă unui referendum național, care trebuie să fie autorizat de parlamentul ucrainean.
Nu doar președintele Trump are probleme cu Kievul. Rusia vede, de asemenea, constituția ucraineană ca un „obstacol” în calea eforturilor de pace. Constituțiile pot fi schimbate, dar nu atât timp cât Ucraina este sub legea marțială.
Aprobarea anexării ilegale a Rusiei nu ar fi doar o linie roșie pentru Ucraina, ci ar fi un precedent terifiant pentru țări precum România care se învecinează la Marea Neagră. Precedentul s-ar simți mult dincolo de Marea Neagră.
Are Rusia vreo pretenție asupra Crimeei?
Vladimir Putin a organizat un concert și un discurs la Moscova pentru a marca aniversarea anexării Crimeei în 2022
Din motive istorice, rușii au văzut de mult Crimeea ca parte a teritoriului lor, iar Putin a vorbit despre o „legătură vie și de neîntrerupt” cu peninsula, cu stațiunile ei de la Marea Neagră și clima de vară favorabilă.
Dar Crimeea, împreună cu restul Ucrainei, au votat pentru independența față de prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. A avut statut de republică autonomă în interior și Kiev a permis Rusiei să închirieze portul Sevastopol ca bază pentru Flota Mării Negre.
După anexarea sa în 2014, Putin a încercat să consolideze controlul Rusiei asupra Crimeei, mai întâi cu un pod de 12 mile construit peste strâmtoarea Kerci în 2018 și apoi prin capturarea unui pod de uscat de-a lungul coastei Mării Azov în 2022.
Putin a simțit că îndreptă o greșeală provocată Rusiei atunci când liderul sovietic Nikita Hrușciov a transferat Crimeea în Ucraina în 1954. Rusia, a spus el „a fost jefuită”.
Crimeea a fost anexată Rusiei țariste în 1783
Crimeea a fost anexată pentru prima dată de Rusia țaristă sub Ecaterina cea Mare în 1783 și a rămas în mare parte parte a Rusiei până la decizia lui Hrușciov. Rusia și Ucraina erau ambele republici sovietice, așa că nu a fost mare lucru pentru Kremlin în 1954.
Mai mult de jumătate din populația Crimeei era rusă, în principal pentru că populația majoritară inițială de tătari din Crimeea a fost deportată sub dictatorul sovietic Iosif Stalin în 1944.
Tătarii s-au putut întoarce în Crimeea din exil abia din 1989, când Uniunea Sovietică s-a destrămat, iar acum reprezintă aproximativ 15% din populația Crimeei.
Rusia a organizat rapid un referendum în martie 2014, dar acesta a fost respins ca o falsă de către comunitatea internațională, iar Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține suveranitatea Ucrainei.
Curtea Penală Internațională a decis că activitatea Rusiei în Crimeea echivalează cu „ocupație în curs de desfășurare”.
Refat Chubarov, președintele Mejlis, un organism care reprezintă tătarii din Crimeea, a insistat că Ucraina trebuie să respingă categoric orice concesiune teritorială în schimbul păcii.
„Crimeea este patria indigenilor tătari din Crimeea și o parte integrantă a Ucrainei”, a spus el.
Crimeea poate să nu fie singura problemă
Planul de pace al lui Trump nu a fost încă publicat, dar conform diferitelor rapoarte și remarci ale oficialilor americani, Ucraina ar fi obligată să adere la alte condiții dificile.
Ocuparea de către Rusia a aproape 20% din Ucraina ar fi recunoscută de facto în spatele liniilor de front existente, înghețând efectiv conflictul în patru regiuni ucrainene:
- Donețk,
- Lugansk,
- Herson,
- Zaporizhzhia.
Aceasta ar fi susținută de o „garanție de securitate robustă”, potrivit publicației americane Axios, susținută probabil de o „coaliție a celor dispuși” care implică Regatul Unit, Franța, dar nu SUA.
Ar exista o promisiune de a nu admite Ucraina în NATO, deși ar putea adera la UE. Toate sancțiunile SUA ar fi ridicate și cooperarea economică cu SUA ar fi îmbunătățită.
Axios sugerează, de asemenea, că Rusia va returna o mică zonă ocupată a regiunii Harkov și va permite Ucrainei „trecerea nestingherită” pe râul Nipro, în timp ce SUA ar prelua centrala nucleară din Zaporojie, capturată de Rusia în 2022.
Și apoi există un acord SUA-Ucraina pentru a împărți profiturile din minerale, pe care premierul ucrainean Denîs Șmîhal ar trebui să-l încheie cu SUA până sâmbătă.
Citește și: Reduceri de personal la DGASPC Dolj
