Coruptia si saracia sint cele mai importante probleme ale romanilor

Coruptia si saracia sint cele mai importante probleme cu care se confrunta Romania, in conformitate cu doua sondaje de opinie realizate de Gallup Organisation Romania, in ianuarie 2002 si decembrie 2000, ale caror rezultate au fost date ieri publicitatii.

Peste jumatate dintre romani (60 la suta) mentioneaza coruptia printre cele mai importante trei probleme ale tarii, in ambele cercetari, iar problema saraciei si veniturile reduse inregistreaza cresteri semnificative la sondarea din acest an (de la 51% la 57% saracia, respectiv de la 41% la 49% veniturile reduse). Experienta personala reprezinta pentru 27% dintre cei chestionati principala sursa a opiniilor despre raspindirea coruptiei in Romania, in timp ce 40% isi bazeaza parerile pe informatiile obtinute din mass – media.

Dintre aspectele cercetate de catre sociologi, „a da bani politistului pentru a nu suspenda permisul auto“ este fenomenul etichetat corupt de catre cei mai multi – aproape noua din zece respondenti. Pe de alta parte, pentru 34% dintre respondenti, „a da cadou unui medic pentru a-ti acorda atentie speciala“ nu reprezinta un act de coruptie, nici „interventia pe linga o persoana cu functie de conducere pentru angajarea unei rude“, in opinia a 24% dintre cei intervievati.

Aproximativ opt romani din zece (82%) sint „mai degraba de acord“ sau „in totalitate de acord“ cu afirmatia ca „in Romania coruptia este raspindita la scara larga“. Aproape jumatate (45%) din populatia adulta considera ca „in Romania oamenii se supun legilor doar cind acestea le convin“.

Trei romani din zece (29%) ar da mita pentru a li se rezolva o problema, in cazul in care functionarul in cauza le-ar cere bani, iar o persoana din trei (35%) considera ca nu poti ocoli practicile corupte in scopul solutionarii problemelor de catre functionari. In acelasi timp, marea majoritate (aproape 90%) considera inacceptabil ca diverse autoritati publice sa primeasca bani, cadouri sau favoruri de la persoane sau organizatii.

Doi romani din trei (70%) apreciaza ca „aproape toti“ sau „multi“ functionari sint implicati in coruptie in Romania. Factorii care influenteaza raspindirea coruptiei sint in principal salariile mici ale functionarilor publici si dorinta de imbogatire rapida a celor aflati la putere, atit in opinia romanilor, cit si a locuitorilor regiunii balcanice. Cei mai multi corupti se gasesc printre politisti, lucratori vamali, parlamentari si medici, afirma romanii – aproximativ in pondere egala, in cadrul grupurilor: 52-55% dintre romani considera ca „aproape toti“ sau „cei mai multi“ din categoriile amintite sint corupti. Romanii sint mai degraba pesimisti in ceea ce priveste reducerea coruptiei. Dupa opinia a 17% dintre romani, fenomenul coruptiei va lua o amploare si mai mare, in timp ce jumatate din populatie este de parere ca intotdeauna va exista coruptie in Romania, insa „ar putea fi limitata intr-o anumita masura“.

Totusi, 20% dintre romani au incredere in potentialul Romaniei de a reduce substantial coruptia, 6% fiind convinsi ca Romania poate deveni chiar o tara libera de coruptie. In cazul Romaniei, se poate observa o crestere mica a acceptabilitatii in principiu a coruptiei, comparativ cu 2001, valoarea acestui indice pastrindu-se totusi sub media pe Balcani. Datele releva o tendinta descrescatoare a susceptibilitatii romanilor la coruptie, insa valorile indicelui sint in cazul Romaniei semnificativ mai mari decit pe ansamblul tarilor din regiune. Presiunile directe sau indirecte ale autoritatilor publice asupra cetatenilor in scopul de a obtine bani, cadouri sau favoruri au ramas la acelasi nivel in ultimii doi ani, valoarea inregistrata in Romania fiind putin mai mica decit media pe regiune. Indicele care reflecta gradul de implicare a populatiei in acte de coruptie inregistreaza o usoara descrestere in comparatie cu anul precedent, Romania situindu-se foarte aproape de media pe Balcani. Valoarea indicelui raspindirii percepute a coruptiei in Romania cunoaste o scadere in 2002 fata de 2001, insa se pastreaza la un nivel superior valorii medii pe regiune.

Acelasi fapt se inregistreaza si in cazul indicelui eficientei practice a coruptiei. In ceea ce priveste asteptarile fata de evolutia fenomenului coruptiei, romanii se dovedesc a fi mult mai pesimisti decit in urma cu un an si mai pesimisti decit ceilalti locuitori din Balcani. Cele doua cercetari sociologice fac parte dintr-un proiect international al carui scop a fost prima diagnoza regionala a coruptiei in sud-estul Europei. Autorii cercetarilor au convenit sa denumeasca cele doua sondaje „valul 2001“ -pentru care ancheta de teren s-a facut in decembrie 2000 – si „valul 2002“- pentru care ancheta de teren s-a facut in ianurie 2002. In Romania sondarea s-a realizat de catre The Gallup Organisation Romania, pe un esantion de 1044 de persoane, cu o marja de eroare de plus/minus 3,2 la suta, ceea ce corespunde unei probabilitati de garantare a rezultatelor de 95 la suta. Celelalte sondaje din cadrul diagnozei au fost realizate in Albania, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Macedonia, Iugoslavia (Serbia si Muntenegru).