Desi a muncit din greu, femeia nu a avut niciodata un serviciu
Cea mai batrina femeie din Tirgu Jiu s-a nascut in 1901 in localitatea Bratovoiesti, judetul Dolj. Dupa 60 de ani, ea a venit la Tirgu Jiu sa locuiasca la unul dintre fiii sai. Desi nu a avut niciodata un loc de munca, Ioana Serban a trudit din greu lucrind pamintul, pentru cei trei copii pe care i-a crescut aproape singura. Ea a trecut si prin durerea de a-si ingropa un fiu. Acum, la peste un secol de viata, batrina doarme in cea mai mare parte a timpului, mai ales ca nu se mai poate ridica din pat.
In urma cu o luna, Ioana Serban si-a aniversat cei 101 ani de viata. Batrina este, conform actelor de la primarie, cea mai virstnica femeie din Tirgu Jiu. De sase ani ea nu se mai poate ridica din pat si este ingrijita de unul dintre fii, care are 78 de ani. Batrina aude foarte putin, iar de vorbit aproape ca nu mai poate, de o jumatate de an.
Cel care poate spune ce inseamna un secol de viata este chiar fiul Ioanei Serban : „Cind a implinit mama 60 de ani am adus-o la mine si de atunci am grija de ea. Desi am ramas si eu vaduv de sapte ani si mi-e destul de greu s-o ingrijesc, nu mi-a trecut niciodata prin cap s-o duc la azil. Cum s-o las eu pe mama s-o ingrijeasca altii“.
Ioana Serban a avut trei copii pe care i-a crescut singura de la virsta de 34 de ani, cind a ramas vaduva. Unul dintre fii i-a murit, dar intr-un secol de viata, femeia a adunat in jurul sau o familie numeroasa formata din patru nepoti si 11 stranepoti. „ Are si stra-stranepoti, dar sa va spun sincer nici eu nu le mai stiu numarul. Mai vin pe la ea mai ales la ziua de nastere. Cei mai multi au venit cind a implinit 100 de ani“, isi aminteste Ion Serban.
„Mama a vindut flori, cu un leu buchetul, ca sa ne creasca“
Viata Ioanei Serban nu a fost deloc usoara. Desi nu a avut niciodata un serviciu, femeia a muncit din greu pentru a-si creste copiii. Singura sursa de venit a fost putinul pamint nisipos pe care nu crestea decit porumb.
„Pina a venit la Tirgu Jiu, la virsta de 60 de ani, mama nu cred ca mincase piine. Pe pamintul nostru nisipos nu crestea griu, ci doar porumb. Mincam mamaliga la masa. Mama nu a fost bolnava niciodata. A muncit din greu, a mincat ce a apucat, n-a fumat niciodata, iar gustul cafelei nici nu-l stie“, a mai povestit Ion Serban. Acesta isi aminteste ca cea mai grea perioada a fost in timpul foametei de dupa razboi.
„Cea mai afectata de foamete a fost Moldova, asa ca oamenii si-au lasat casele si au plecat spre Oltenia sa munceasca. Imi amintesc ca aveam vreo 12 ani si la noi in casa locuiau moldoveni plecati de acasa ca sa nu moara de foame. Nici la noi nu era deloc bine si stiu ca primavara mergeam intr-o padure de linga Bratovoiesti sa culegem lacrimioare pe care le vindeam ca sa luam malai pentru mamaliga. Mama a vindut flori, cu un leu buchetul, ca sa ne creasca. Atit ii dadea padurarul pe 100 de flori“, si-a mai amintit fiul batrinei.
Ioana Serban traieste acum dintr-o pensie de urmas de 650.000 de lei. In cea mai mare parte a timpului, ea doarme pentru ca batrinetea nu o mai lasa sa se mai ridice din pat. „ Nici acum nu e bolnava de ceva anume, dar e slabita si nu mai poate merge. Nu stiu care ar fi exact secretul longevitatii ei, dar sa stiti ca nu e ca alti batrini care se roaga la Dumnezeu sa moara. Ea si-a acceptat soarta“, a mai spus Ion Serban.