Razboiul cu presa este pierdut din start, a afirmat ieri ministrul justitiei, Rodica Stanoiu, in deschiderea seminarului „Descoperirea de catre jurnalisti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instantelor si a legislatiei romanesti“, organizat de Ambasada SUA la Bucuresti, in colaborare cu Institutul National al Magistraturii. „Eu sint sensibila la critici si imi doresc sa le rezolv, asa ca voi citi mai multe articole din care pot spune ca invat ceva“, a spus Stanoiu. „Cele citeva cazuri de coruptie“ nu reprezinta justitia, a aratat Rodica Stanoiu, dar ele se repercuteaza negativ asupra intregului sistem. „Totusi, respectul pentru institutie trebuie sa ramina“, a spus ministrul. „Atit mass-media, cit si justitia isi justifica existenta. Ziaristul are raspunderea de a relata adevarul si de a-l relata impartial“, a spus Stanoiu. In alocutiunea sa rostita in deschiderea seminarului, Rodica Stanoiu a mai spus ca va cere sa se discute separat infractiunile legate de presa – calomnia, insulta, ofensa adusa autoritatii – pentru ca „sint elemente care trebuie cunoscute“. Ambasada Statelor Unite la Bucuresti si Ministerul Justitiei organizeaza, intre 3 si 7 iunie, un seminar intitulat „Descoperirea de catre jurnalisti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instantelor si a legislatiei romanesti“.
Infractiunile de coruptie si masurile adoptate privind combaterea acestui fenomen au constituit subiect de dezbatere ieri la seminarul „Descoperirea de catre jurnalisti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instantelor si a legislatiei romanesti“.
Cea mai concisa definitie a coruptiei reprezinta „utilizarea functiei in interes personal“ sau „valorificarea ori comercializarea atributelor functiei pe care o detine o persoana pentru a obtine un folos ilicit“, a sustinut, in cadrul dezbaterilor, Andrei Furdui, consilier al Ministerului Justitiei. In acest sens, Codul penal incrimineaza patru fapte de coruptie, respectiv luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. Spre deosebire de infractiunile de dare de mita si trafic de influenta (care pot fi comise de orice persoana, indiferent de calitatea acesteia, inclusiv de pensionari sau de cei fara ocupatie), luarea de mita si primirea de foloase necuvenite pot fi savirsite doar de functionari publici sau de alti angajati ai unor institutii.
Luarea de mita este fapta comisa in scopul de a-l determina pe functionar sa indeplineasca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. In schimb, in cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite, lipseste intelegerea dintre parti, foloasele respective avind un statut de recompensa pentru activitatea functionarului. O noua reglementare a faptelor de coruptie era necesara, avind in vedere evolutia societatii romanesti dupa anul 1989, care a generat o serie de situatii sociale.
Coruptia la nivelul partidelor politice, a sindicatelor, a organizatiilor patronale, a asociatiilor sau fundatiilor fara scop lucrativ, a regiilor autonome sau a companiilor nationale nu era acoperita in reglementarile existente in anul 2000, a spus consilierul Andrei Furdui. Pe de alta parte – sustine Furdui – perioada de tranzitie a economiei de piata a creat un plus de conditii favorabile dezvoltarii fenomenului de coruptie in sectorul economic, precum si forme noi si mai putin „traditionale“ de manifestare a faptelor de coruptie, in domenii cum ar fi cel al acordarii de credite sau subventii, al controlarii si lichidarii agentilor economici, al privatizarii societatilor comerciale sau al tranzactiilor comerciale internationale.
Din punct de vedere institutional si procedural, recrudescenta fenomenului presupunea crearea, la nivelul Politiei si al Parchetului, a unor structuri specializate in lupta impotriva coruptiei, care sa aiba la indemina mijloace si tehnici variate de investigare a faptelor de coruptie (operatiuni de acoperire, utilizarea mijloacelor de supraveghere si interceptare electronica), precum si de protectie a colaboratorilor justitiei. Din aceste motive a fost adoptata Legea 78/2000, care extinde sfera infractiunilor de coruptie, clasificate astfel in trei categorii: infractiuni de coruptie, fapte asimilate infractiunii de coruptie si fapte in legatura directa cu infractiunile de coruptie.
Aceasta extindere a reglementarii in materia infractiunilor de coruptie si trecerea de la formele traditionale de manifestare a fenomenului la forme moderne (mult mai dificil de probat) au necesitat extinderea si modernizarea regimului probator in cazul unor astfel de infractiuni. „Dupa cum se stie, infractiunile de coruptie sint, poate, cel mai dificil de probat din toate faptele incriminate de legislatia penala“, a sustinut consilierul Furdui. Dificultatile de ordin probator au determinat infiintarea Parchetului National Anticoruptie (PNA), diversificarea mijloacelor de investigare a infractiunilor de coruptie si, pe de alta parte, incurajarea persoanelor implicate in activitatea infractionala de a colabora cu organele de justitie penala.