Senatul a aprobat, zilele trecute, Legea zootehniei. Ministrul agriculturii, Ilie Sîrbu, prezent la dezbateri, a afirmat că sectorul zootehnic a suferit cel mai mare recul în ultimii ani. Luînd în considerare faptul că România a ajuns să exporte 70 la sută din necesarul de carne de consum, ministrul a afirmat că va propune în ședința de guvern schimbarea destinației creditului GSM pentru grîu,către importul de juninci gestante din SUA, care să fie date crescătorilor de animale. Aceștia ar urma să plătească un avans de 15% și mai multe rate trimestriale în decurs de nouă ani cu o perioadă de grație de trei ani. De asemenea, ministrul a adăugat că, din bugetul ministerului de anul viitor, sumele destinate zootehniei vor fi de zece ori mai mari față de anul acesta. Zootehnia, a mai spus Sîrbu, este o prioritate națională, alături de irigații. Potrivit legii adoptate în Senat, reglementările stabilesc cadrul legal pentru asigurarea serviciilor specifice creșterii animalelor, servicii care susțin utilizarea superioară a resurselor furajere, nutriția animalelor, protecția patrimoniului genetic național al speciilor de animale domestice, ameliorarea genetică a efectivelor de producție, modernizarea tehnologiilor de producție și reproducție, inclusiv cele de valorificare a producției.
Aplicarea Legii 18/1991 a ras complexurile de creștere a taurinelor
În județul Dolj, aplicarea Legii fondului funciar a dus la desființarea bazelor furajere existente pe lîngă complexurile zootehnice de creștere și îngrășare a taurinelor. Aceste complexuri funcționau pe modelul asociațiilor economice intercooperatiste, adică fuseseră înființate prin contribuția mai multor CAP. Desființarea CAP a dus și la desființarea complexurilor. În județ erau, în 1991, șapte astfel de complexuri la Terpezița, Izvor, Pîrșani, Amărăști, Valea Stanciului, Băilești și Măceșu de Jos. Capacitatea totală a celor șapte complexuri era de 20.000 de capete. Doar în Măceșu și Amărăștii de Jos complexurile sînt conservate într-o stare bună, deoarece pe structura acestora s-au înființat societăți comerciale cu profil agricol. În rest, au rămas în cele mai multe cazuri doar ruine.
Achiziționarea de carne de porc se bazează doar pe gospodăriile particulare
Din cinci complexuri de creștere și îngrășare a porcilor existente în Dolj, care funcționau pe principiul asociațiilor economice intercooperatiste, n-a mai rămas nici unul. Acestea produceau anual 200.000 de capete, ceea ce asigura carnea mult peste necesarul județului. Pe lîngă ISCIP Băilești, în care statul era singurul proprietar și care avea o capacitate de 130.000 de capete, au dispărut toate. La Cerăt, Galicea Mare, Gîngiova, Malu Mare și Maglavit nu mai există, de asemenea, nici un complex.
În urmă cu zece ani, județul producea un milion de păsări
Pentru că tot era ordin să se aleagă praful, în județ, ca și în țară, păsările au avut aceeași soartă ca porcii și vacile. La Rojiște și la Brădești se creșteau păsări pentru ouă, iar complexurile organizate pe principiul intercooperatist aveau o capacitate de 800.000 de capete. La Plenița, Pielești, Coșoveni, ªimnic, Negoești etc., fiecare complex avea o capacitate de 120.000 de pui pe serie. Despre AVICOLA Craiova nu mai putem spune nimic, deoarece aici și halele și-au schimbat profilul, iar unde creșteau pui, acum se face… vată.
În vederea promisei redresări a zootehniei, Direcțiile Județene pentru Agricultură au făcut inventarierea capacităților scăpate de la vînzare sau furt, transmițînd ministerului de resort situația cu solicitările de juninci gestante americane și scrofițe europene, pro-
mise de ministrul Sîrbu.
