• In 1991, fostul presedinte al CAP Isalnita, ing. Ion Dascalu, a infiintat o asociatie agricola care a functionat in paralel cu comisia de lichidare a CAP • De zece ani, societatea da actionarilor 35% din productia obtinuta • Cei 480
de proprietari care si-au adus pamintul in asociatie dispun de un capital social al unitatii de peste 2 miliarde de lei • Tot de zece ani, asociatia nu a luat nici un leu credite pentru investitii sau infiintare de culturi • In acest an, proprietarii de terenuri din asociatie au primit peste 1.000 kg de griu pentru fiecare hectar de teren
Aparitia Legii 18/1991 l-a gasit pe inginerul Ion Dascalu in functia de presedinte al CAP din comuna. Pentru ca legea l-a obligat sa lichideze CAP si pentru ca vazuse cam cum stau lucrurile in alte localitatii a infiintat o societate agricola. CAP care se lichida avea in cont la acea data circa 20 de milioane de lei, bani foarte multi pe vremea aceea. Lichidarea presupunea calcularea celebrelor parti sociale cuvenite taranilor in functie de anii lucrati si de normele efectuate. Au fost tarani care au luat contravaloarea unei Dacii pentru anii munciti la CAP. Multi dintre ei s-au gindit sa intre in asociatia infiintata cu o parte din pamint si cu un capital social de minimum 10.000 de lei. Peste timp, viata a demonstrat ca nu au facut o alegere gresita.
„Nu am luat niciodata credite pentru ca ar fi insemnat sa muncim pentru banci“
Dupa infiintarea bazei materiale, compuse din utilaje agricole cumparate din capitalul social cu care venisera membrii asociati, Ion Dascalu a inceput sa-si vada de ceea ce stia mai bine, cultivarea pamintului. S-a inteles cu oamenii sa le dea 35% din productia medie de griu obtinuta la hectar si pentru membrii asociati, dividende. Pentru ca nu s-a gindit sa se imbogateasca peste noapte, a facut corect platile, acordind tot felul de inlesniri oamenilor din sat. Fara sa faca minuni, dar facindu-si meseria corect, a reusit nu numai sa supravietuiasca, ci chiar sa prospere. „Sint oameni din sat care nu au vrut sa-si ia dividendele niciodata si le tin la noi ca intr-un depozit de la care pot oricind sa-si ia dobinda. O femeie batrina are de luat 44 de milioane de lei, iar cu fiecare an care trece suma creste. Daca au decese, botezuri, nunti, vin aici, iau citeva milioane de lei si in doua – trei saptamini le aduc inapoi, desi ar putea sa le pastreze. Eu administrez societatea ca si cind ar fi a mea, pentru ca si eu am adus pamint aici. Sectorul zootehnic are 15 vaci Holstein al caror lapte il dau in sat sub forma de abonament. Cei care nu au vaca de lapte acasa vin aici si se aboneaza, iar in fiecare dimineata un om cu o sareta le duce laptele acasa pentru 6.000 de lei pe litru. Noua ne convine, ca ICL-ul il ia cu 3.000 de lei si nici nu ne dau banii. Am avut grija sa ne intindem cit ne este plapuma si sa nu luam credite de niciunde ca altfel eram morti de mult“.
In timp ce pretul griului este mai mic decit anul trecut, toate celelalte preturi au luat-o razna
Productia de griu din acest an s-a vindut in majoritatea cazurilor cu 2.200 lei/kg in conditiile in care anul trecut a fost achizitionata cu peste 3.000 lei/kg. Guvernul s-a grabit sa spuna ca vom avea o supraproductie de griu, iar angrosistii s-au repezit s-o ia pe degeaba. Toate celelalte preturi din aval si din amonte de griu au luat-o in sus, in asa fel incit, dupa calculele presedintelui Agro Isalnita, un hectar de griu de la arat pina la recoltat va costa in anul agricol care vine in jur de opt milioane de lei. Tot pentru anul agricol care vine se anunta vremuri din ce in ce mai grele, pentru ca guvernul nu mai acorda nici un fel de subventii, decit pentru exploatatiile agricole. Taranii particulari ori au bani, ori nu vor putea cultiva nici pentru consumul propriu.
