Preot la puscarie. Nu ca infractor, ci ca sa slujeasca infractorilor si sa incerce sa-i aduca pe acestia la lumina. Este o realitate care pina in urma cu zece ani parea imposibila. Comunismul a incercat mereu sa scoata biserica din viata romanilor, cum ar fi putut deci sa o lase sa existe in puscarii? Dupa 1990, cineva si-a dat seama ca tocmai in inchisori este nevoie mai mult decit oriunde de biserica si de preot. Asa au aparut preotii angajati ai penitenciarelor. Parintele Doru Marin este unul dintre acestia. De sapte ani, el slujeste in capela Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova, fiind primul preot al inchisorii din ultimii 50 de ani.
„Sa le faci tuturor toate, ca pe toti sa-i dobindesti“, aceasta este cugetarea apostolului Pavel. Pentru parintele Doru Marin, preotul Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova, cuvintele de mai sus s-au transformat in deviza dupa care se calauzeste in toate cele sfinte, si mai putin in cele lumesti. La cei 46 de ani, parintele Marin are peste doua decenii de preotie, timp in care a slujit in biserici de la tara, in cele din centrul Craiovei, dar si in cele aflate la periferia orasului. Se poate spune ca ii cunoaste indeaproape pe oameni, fie ei tarani sau oraseni, bogati sau saraci, romani sau tigani. Nu stie nici acum ce l-a determinat in 1994 sa accepte oferta Mitropoliei Olteniei de a sluji intr-o puscarie, si nu intr-una oarecare, ci intr-o inchisoare unde isi duc viata unii dintre cei mai periculosi infractori din aceasta tara. „A venit atit de repede propunerea Mitropoliei, ca nici nu am avut timp sa ma gindesc. Pur si simplu am spus da. Cineva trebuia sa o faca si pe asta“, marturiseste zimbind parintele Marin, desi recunoaste ca nu i-a fost deloc usor.
A luat totul de la zero
„Cind am venit aici, nu exista nimic. Am gasit doar o sala de clasa, pusa la dispozitie de conducerea penitenciarului, pe care am transformat-o in capela. La inceput mergeam pe la bisericile din oras si ceream o icoana, un potir sau orice altceva care m-ar fi ajutat sa transform locul acesta intr-o casa a lui Dumnezeu“, povesteste preotul Doru Marin. El crede insa ca a meritat efortul, pentru ca peste mai putin de trei saptamini capela va fi sfintita. Dar cel mai greu a fost sa-i convinga pe detinuti sa vina la capela si sa le cistige acestora increderea: „Au fost detinuti care atunci cind incercam sa le vorbesc de Dumnezeu imi spuneau sa imi vad de treaba pentru ca sint majori si stiu ce fac cu viata lor. Au fost si situatii in care m-am intilnit pe strada cu fosti detinuti si m-au injurat. Altii insa au venit la mine si mi-au multumit pentru ca i-am ajutat sa treaca mai usor peste perioada detentiei. Unii chiar m-au invitat la o bere“. „Nu poti sa-i salvezi pe toti“, crede parintele Marin, adevar valabil si pentru credinciosii aflati in libertate, cu atit mai mult pentru detinuti care, adauga preotul, „sint multi, iar eu, singur“.
Lupta cu disperarea
Comandantul Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova, colonelul Anton Lepadat, spune ca venirea parintelui Doru Marin a insemnat un plus de liniste: „Ne-a prins foarte bine venirea unui preot aici, mai ales ca pina acum citiva ani nu aveam in penitenciar nici psiholog, nici sociolog. De multe ori am fost nevoiti sa apelam la parintele Marin, atunci cind gardienii nu se mai puteau intelege cu unii detinuti, care deveneau recalcitranti sau chiar violenti“.
Preotul recunoaste ca sint situatii cind trebuie sa aiba mai mult decit o profunda vocatie duhovniceasca. De multe ori este necesar sa fii un bun psiholog pentru a convinge un detinut sa nu-si bata un cui in cap sau sa nu-si puna latul la git. „Sint oameni care o data ajunsi aici sint parasiti de familie si prieteni. Nu mai sint cautati de nimeni si se simt cumplit de singuri. In aceste conditii, disperarea umple repede celulele inchisorii“, a spus preotul Doru Marin. Oricit de rau si de indaratnic ar fi un detinut, datoria parintelui Marin este sa lupte pina la capat pentru cumintirea acestuia, chiar daca sint cazuri cind nu reuseste.
Dincolo de lupta de zi cu zi cu raul din oameni, de satisfactiile si insatisfactiile aduse de aceasta lupta, pentru preotul Doru Marin ramine credinta ca in penitenciar isi poate face meseria mai bine decit in oricare alt loc.
