Ideea de asociere in vederea lucrarii pamintului arabil din judetul Dolj a fost compromisa de sefii de asociatie, asa cum am mai relatat de atitea ori. Majoritatea acestora, ingineri agronomi de meserie, si-au facut propriile asociatii agricole in care au atras, cu acte sau nu, suprafetele de teren ale proprietarilor care nu si-au putut munci singuri pamintul. Dupa recoltare, sefii asociatiilor ar fi trebuit sa faca platile conform contractelor sau intelegerilor verbale. Pentru ca toti au vrut sa se imbogateasca peste noapte, in majoritatea cazurilor proprietarii de terenuri nu au primit nimic sau au primit cit de-o coliva.
Guvernul, in incercarea de a comasa suprafetele de terenuri pe care tot el le-a distrus in 1991, a adoptat recent o ordonanta prin care subventioneaza doar exploatatiile agricole mai mari de 110 ha in zona de cimpie si de 50 ha in zona de deal. Ordonanta, criticata pe buna dreptate de milioanele de tarani care-si cistiga existenta exclusiv din munca pamintului, ii exclude de la subventii chiar pe cei care au mai multa nevoie de ea, taranii. Formele asociative compromise chiar de specialistii agricoli nu pot fi reabilitate printr-o ordonanta care irita milioanele de oameni care peste nici doi ani isi vor da din nou voturile.
„Daca vrei, poti!“
In judetul Dolj exista doar doua asociatii agricole care fara sprijinul guvernului i-au convins pe proprietarii de pamint ca,
intr-adevar, cea mai buna metoda de a face agricultura performanta este cea asociativa. Despre Asociatia de la Isalnita am mai scris, azi propunindu-ne sa va prezentam Asociatia „Unirea“ de la Segarcea.
Din 1998, economistul Adrian Tudoran, uns cu toate alifiile contabilicesti, a fost convins de presedintele Asociatiei „Unirea“, Marian Staicu, sa lucreze impreuna. Dupa ce a acceptat, asociatiei se pare ca i-a pus Dum-nezeu mina in cap. „In anul agricol care s-a incheiat am avut 446 ha cultivate cu griu de pe care am scos 3.317 kg la ha. Am avut 60 ha cu orz, am mai avut cultivate floarea-soarelui si porumb. Proprietarilor care si-au adus pamintul sa-l administram noi le-am dat celor care au avut griu 2.200 kg la ha, plus 300 kg pe care le-am oprit pentru saminta. Pentru floarea-soarelui am dat cite opt milioane la ha, iar porumbul si l-au luat tot acasa“ – spune Adrian Tudoran.
Asociatia are fond social in bani, iar cele zece tractoare cu toata gama de utilaje si cele trei combine sint ale proprietarilor din asociatie si nu ale sefilor de asociatie. Cei care administreaza societatea sint simpli salariati care si-au fixat retributiile cu acordul proprietarilor de teren. Presedintele asociatiei, care nu este inginer agronom, ci doar maestru mecanic si fost tractorist, a reusit sa-i umileasca pe toti specialistii agricoli prin productiile obtinute si prin modalitatea de plata.
Agricultura, singurul domeniu din care te poti imbogati intr-un an
Alte asociatii agricole din judet care au avut aceeasi suprafata cultivata cu griu – 400 ha – si care le-au dat proprietarilor 600 kg la ha si-au insusit aproximativ doua miliarde si jumatate de lei. La Asociatia „Unirea“, costul unui hectar cultivat a fost in medie de aproximativ patru milioane de lei. Daca din cele 2,5 miliarde de lei scadem 1,5 miliarde de lei, costul hectarelor cultivate, ramine un miliard de lei profit pe care si-l insuseste specialistul agricol care are pamintul in arenda. Dupa un tun ca acesta, omul poate sa-si permita sa stea cu burta la soare si sa se uite la naucii care alearga dupa o bucata de piine…
Anul agricol viitor este deja pregatit, in sensul ca „Unirea“ a incheiat campania de semanat de acum o saptamina, reusind sa execute ogoare ca in vremurile de demult pe 160 ha de teren.
Un contabil si un fost tractorist de la Segarcea au reusit sa faca tot ceea ce nu a reusit nici un guvern in ultimii 11 ani si nici un ministru al agriculturii, cu toate ordonantele.
