Presa a relatat pe larg, de aproape 12 ani, despre modul fraudulos in care s-au privatizat unele unitati economice, despre devalizarea celor care urma sa se privatizeze sau pur si simplu a scos la iveala tot felul de matrapazlicuri care au insotit economia romaneasca. Asa s-a creat in rindul echipelor manageriale impresia ca ziaristii nu au alt scop in viata decit sa desfiinteze, sa demoleze sau sa spioneze oficialii momentului. Unii manageri, crezind ca-si pot proteja proprietatea privata pe care o administreaza, au afisat la porti pancarte prin care anunta ca acolo este proprietate privata si accesul persoanelor straine este interzis. Daca totusi persoanele straine de unitate ajung in incinta, intr-o clipa se golesc birourile de sefi si gasesti numai secretarele, de multe ori artagoase, care-ti comunica pe tonul cel mai categoric ca seful e plecat si nu-l poate contacta, ca acesta si-a lasat mobilul la incarcat sau vreo alta scuza abracadabranta, pe cit de plauzibila, pe atit de falsa.
Asa li s-a intimplat ziaristilor GdS zilele trecute la fosta Intreprindere de Osii si Boghiuri (IOB) Bals, actuala SC Subansambluri Material Rulant (SMR) SA. Politica ziarului nostru include si realizarea unor materiale publicistice despre unitati economice care au reusit in ultimii 11 ani sa-si mentina obiectul de activitate si sa continue productia, macar fara pierderi, daca nu cu profituri. Ajunsi la sediul unitatii, surpriza a fost mare si pentru noi, si pentru managerii de acolo. Cei carora li s-a explicat scopul venirii reporterilor s-au aratat sceptici, banuind ziaristii de intentii ascunse, fapt pentru care, dupa indelungi parlamentari si aprobari, s-a acceptat o discutie despre rezultatele economice ale unitatii.
Mai buni decit nemtii!
Infiintata in urma cu 30 de ani, unitatea din Bals, specializata in producerea si vinzarea de material rulant pentru calea ferata, si-a sporit an de an gama de produse fabricate. In prezent, SMR SA produce roti monobloc pentru echiparea vagoanelor si locomotivelor, discuri monobloc, osii montate, boghiuri, componente pentru boghiuri, piese turnate, matritate si prelucrate mecanic, constructii metalice.
Fabrici cu profil asemanator mai exista in Franta, Germania, Japonia, Coreea, Cehoslovacia Rusia, Ucraina si in Spania. Din productia totala, 65-70% se exporta pe baza de contracte. Contractele se cistiga prin licitatii internationale, iar standardele de calitate si preturile sint tot de nivel international. Din toti producatorii din lume, fabrica de la Bals este unica in felul ei, fiind o unitate integrata. Emil Mituletu, directorul de marketing al fabricii, a spus: „Poti sa fii foarte bun si sa ai preturi competitive, daca nu esti acreditat de o firma internationala, esti degeaba. Acreditarile sint multe si costa bani, dar efortul se justifica pentru ca altfel nici macar nu poti participa la licitatii. Noi am fost acreditati si pe piata europeana, si pe cea americana, si pe cea araba. Pentru ca sintem foarte buni, am patruns pe piata germana, desi si nemtii au fabrica producatoare de material rulant. La o licitatie in China, cu multi ani in urma, am cistigat inaintea grupului KRUPP. In final, contractul l-a incheiat tot concernul KRUPP, pentru ca la ei cancelarul a conditionat acordarea unui imprumut de contractarea materialului rulant concernului din Germania. Pe noi statul ne-a lasat sa ne descurcam singuri.“
Privatizarea nu a insemnat desfiintare
In Uniunea internationala a cailor ferate, din care face parte si fabrica din Bals, concurenta e mare si cistiga doar cel mai bun. Pentru ca de mai multi ani SC SMR Bals este unitate integrata, in sensul ca in fabrica intra materia prima si se scoate la vinzare produsul finit, pretul se regleaza in asa fel incit organizatorii de licitatii sa poata selecta produsele uzinei. Dupa ce a fost privatizata in urma cu doi ani, uzina si-a modernizat laboratoarele de incercare achizitionind aparatura moderna cu ajutorul careia testele se fac la nivel international. Noii proprietari, pe linga goana dupa un pret competitiv si a unei calitati de exceptie, au avut grija sa creeze conditii si pentru cei peste 2.000 de oameni care lucreaza in uzina. Salariatii care pot sa serveasca o masa calda la prinz contra unei sume derizorii de 5.000 de lei. In conditiile in care economia romaneasca este in agonie, la Bals exista o unitate care nu numai ca si-a pastrat profilul de fabricatie, dar lucreaza mai mult de jumatate din productie pentru export. Cine stie, poate exemplul va fi urmat!
