„Cite bordeie atitea obiceie“, zice romanul tolerant si impaciuitor, cum ii e firea. Zicala este fara indoiala valabila si in cazul traditiilor legate de Sarbatorile de iarna. Debutind in Ajunul Craciunului si sfirsind de Sfintul Ion, aceste Sarbatori sint inainte de toate un prilej de a petrece, de a te deda la excese alimentare si bahice, de a pune in scena ritualuri vechi de mii de ani.
Potrivit etnologilor, nu exista informatii clare despre momentul in care 1 ianuarie a devenit inceputul noului an. Se stie doar ca pina in secolul VII, crestinii sarbatoreau Anul Nou pe 25 decembrie, o data cu Craciunul. In Evul Mediu, noul an incepea la 1 martie.
Obiceiuri de iarna la olteni
In Oltenia, traditiile se refera mai ales la belsug si tin de obiceiul lucrarii pamintului. „Plugusorul“ este un obicei referitor la viitoarea recolta. Acesta cuprinde si acte magice, cum ar fi tragerea brazdei pe un cimp cu plugul, gest care are drept scop atragerea belsugului si a bogatiei. In sudul Olteniei, la Poiana Mare si Desa, fiecare gospodarie era brazdata de feciorii satului cu plugul mare. De asemenea, la olteni, un obicei similar „Plugusorului“ este „Semanatul“. Pe 1 ianuarie, satenii ies la cimp si in mod simbolic incep sa semene. Ritualul ar trebui sa le aduca oamenilor rod bogat si pamint fertil.
Sorcovitul este un obicei care, inainte de toate, are rolul de a-l proteja de rau pe cel supus acestui ritual, de a aduce sanatate si vitalitate. Initial, sorcova era facuta dintr-o creanga de mar. Rupta de Sfintul Nicolae si tinuta in casa pina la Anul Nou, ramura de mar inflorea. De aici, versurile: „Sa traiti, sa-ntineriti, ca merii, ca perii“.
Traditii legate de Boboteaza si Sfintul Ion
Boboteaza a dat nastere in Oltenia la ritualuri diverse, care poarta puternic amprenta acestei zone. Potrivit lui Cornel Balosu, etnolog la Sectia de etnografie a Muzeului Olteniei, in sudul si centrul regiunii exista obiceiul „incurarii si botezarii cailor“, prezent mai ales in judetul Dolj, la Maglavit si Motatei. Tinerii merg cu caii la biserica, unde preotul boteaza cu apa sfintita animalele. Sensul acestui ritual este, de asemenea, unul agrar si are rolul de aduce belsug in gospodarie si de a alunga relele.
In comunele din sudul Olteniei se desfasoara ritualul „pazitului fintinilor“, o sarbatoarea comunitara, la care in noaptea de Boboteaza participa tot satul. In timp ce lautarii cinta in jurul fintinii impodobite cu ramuri verzi, oamenii incep sa joace. De la sarbatoare sint nelipsite vinul si tuica. Obiceiul are adinci radacini istorice. In trecut, sudul Olteniei era o regiune desertica, iar apa era la mare pret.
Lautarii sint chemati sa cinte si pe 7 ianuarie de Sfintul Ion, cind asupra fiecarei gospodarii si a stapinilor acesteia se arunca apa sfintita. Cu acest obicei, care se numeste „Iordanit“, se incheie ciclul ritalurilor legate de Sarbatorile de iarna.
