Cele mai mari institutii similare din tara si din strainatate si le-ar dori in patrimoniu.
Ceea ce Academia Franceza stia de mult, locuitorii orasului Piatra Olt au aflat abia in urma cu aproape 20 de ani. Sub actualul oras se afla ruinele vechiului castru roman Acidava. Primele sapaturi au fost incepute in 1983 de catre o echipa condusa de profesorul Ion Cinca. O perioada, sapaturile au fost sistate, iar dupa 1990 au fost reluate. De atunci, in fiecare vara, in luna august, studenti la istorie si arheologie din toata tara, impreuna cu profesorii lor, vin aici pentru a mai „sapa“ in istoria locurilor. Aici au fost descoperite zeci de schelete, sute de vase din ceramica, arme, opaite, monede apartinind culturilor Vadastra, Salcuta si epocii bronzului. Din lipsa fondurilor alocate acestui domeniu, sapaturile se desfasoara insa lent, astfel ca, ceea ce este de descoperit va fi scos la iveala mult mai greu decit daca s-ar fi aflat pe undeva prin Occident.
Muzeu sarac cu exponate inestimabile
Conducerea judetului Olt s-a gindit ca ar fi bine ca orasul Piatra Olt sa aiba propriul muzeu. Astfel, de doi ani functioneaza aici o filiala locala a Muzeului de Istorie si Arta Olt din Slatina. Acesta isi are sediul intr-o fosta scoala primara, aflata in apropierea garii. Muzeul inseamna la ora actuala trei sali cu exponate: una dacica, una romana si o alta cu exponate din Evul Mediu. Singurul angajat pe care si-l poate permite muzeul este profesoara Luminita Preda. „Eu sint si director, si casier, ghid, femeie de serviciu, de toate. Lucrez aici de doi ani, de cind s-a deschis, dar practic sint angajata a muzeului de cinci ani, pentru ca o perioada am facut pregatirea la muzeul din Slatina“. Ea a mai spus ca foarte multi straini au vizitat muzeul si s-au mirat cind au vazut ce obiecte au fost gasite pe meleagurile oltene.
Cetatea de sub oras ar putea ascunde comori
In salile muzeului sint expuse peste 3.000 de piese, toate descoperite sau donate de localnici in ultimii doi ani. Luminita Preda a spus ca de la primele sapaturi efectuate pe raza orasului Piatra Olt s-au descoperit mii de piese, dar, neexistind un muzeu local, acestea au fost duse la muzee din Slatina, Bucuresti, Craiova si altele din tara.
In satul Enosesti s-au gasit un cimitir, un cuptor si alte urme ale unor asezaminte. In cimitir au fost dezgropate zeci de schelete umane ce apartineau unor soldati. Se presupune ca ruinele de sub oras apartineau unei asezari aflate in apropierea cetatii, in care se retrageau soldatii cu familiile dupa o anumita virsta, cind nu mai plecau la lupta. Recordul de schelete umane descoperite s-a inregistrat in urma cu patru ani. Toate cele 15 „seturi“ de oseminte au fost duse la Muzeul National. Si anul trecut s-au scos la iveala trei schelete, care au fost duse spre cercetare si pastrare la Muzeul de Istorie si Arta al judetului Olt. De asemenea, se zvoneste ca printre ruine s-ar putea afla si o comoara. Pina in prezent au fost descoperite zeci de monede vechi, dar nimic substantial, care sa para a fi o „comoara“.
Muzeograful Luminita Preda a precizat insa ca de fapt se cauta zidurile cetatii, din care au fost scoase la iveala pina acum doar citeva caramizi: „In vara trecuta s-au descoperit urme care ar putea duce la descoperirea zidurilor cetatii, dar din lipsa de fonduri s-au sistat lucrarile, urmind sa fie reluate anul viitor. Se sapa de foarte mult timp, dar nu s-a reusit pina acum scoaterea lor la iveala. Banuiesc insa ca zidurile au fost distruse de lucrarile efectuate pentru instalarea caii ferate.“ Ea a mai spus ca, alaturi de cele aproximativ 20 de tablouri ce apartin unor artisti plastici consacrati din judetul Olt, exponatele din muzeul de care se ingrijeste sint foarte valoroase, la care se adauga calitatea de obiecte de patrimoniu national. Cu toate acestea, cladirea in care functioneaza nu are nici un sistem de protectie si paza sau alarma. „Pe timpul noptii, aceste obiecte sint practic ale nimanui, pentru ca nu ne permitem un paznic si nici nu exista vreun sistem de alarma. Prin sponsorizari, abia am reusit sa instalam niste grilaje la o parte din geamuri“, a mentionat Luminita Preda.
Un telefon sta marturie istoriei
O sala aparte a muzeului o reprezinta aceea in care sint expuse diverse arme, documente sau obiecte din timpul primului razboi mondial, sau chiar dinainte de anul 1900. Printre acestea se numara un telefon care a fost folosit de primul impiegat al garii. Aceasta a fost construita de francezi in anul 1875 si este si la ora actuala cel mai important nod de cai ferate din sudul tarii. Tot in aceasta sala sint expuse citeva aparate, folosite in trecut tot de catre angajatii garii.
