Multe au mai patimit oamenii din cauza pamintului…si chiar daca societatea a evoluat, „razboaiele“ nu s-au terminat inca; ele s-au mutat doar, de pe terenuri, in salile de judecata. Legile funciare de dupa 1989 nu au rezolvat nici pina acum problemele legate de reconstituirea dreptului la proprietate asupra pamintului. Autoritatile locale doljene se recunosc depasite de situatia retrocedarii terenurilor agricole, a padurilor si a bunurilor confiscate abuziv, acum citeva decenii. Nu e comuna in Dolj in care primarul, nou sau vechi, sa nu aiba de rezolvat o grea mostenire: impartirea pamintului.
La Murgasi, aplicarea Legii 18/1991 a fost finalizata in proportie de 80%; procent rezonabil in raport cu problemele din zona. Punerea in aplicare a Legii 1/2000 a dat insa dureri de cap autoritatilor, care au constatat ca le lipsesc de la …„apel“ sute de hectare de teren. Deficitul se datoreaza, in parte, aplicarii primei legi funciare, care a facut ca zonele bune, cu pamint arabil, sa fie retrocedate primele. Au ramas pirloagele, dealurile sterpe si abrupte, pe care agricultura se dovedeste a fi o intreprindere sortita esecului. Autoritatile locale au intocmit chiar o lista cu fostii proprietari care au preferat despagubirile in bani decit dealurile in natura. Din intreaga suprafata a comunei, de 5.900 ha, pamintul arabil ocupa vreo 4.800 ha, iar padurile circa 600 ha. Nici retrocedarea padurilor inca nu s-a finalizat. Autoritatile locale s-au aratat ingrijorate si de acest lucru, mai ales ca, pe baza protocolului incheiat intre reprezentantii comunei si Romsilva, pentru 450 de hectare de padure, copacii se imputineaza de la o zi la alta. „Astia taie padurile si masinile lor cara in draci….n-o sa ne mai ramina nimic de retrocedat“, au spus oamenii din comuna, suparati pe asiduitatea cu care Romsilva exploateaza padurile.
„Pe Legea 1 avem vreo 430 de pozitii validate si inca pe atitea invalidate pentru ca nu mai exista pamint. Unii proprietari au optat deja pentru despagubiri… Probleme avem si cu padurile, pe care nu le putem da oamenilor inapoi deoarece nu a mai fost acceptata proba cu martori, iar arhivele nu mai exista“, a spus Constantin Nedelea, primarul comunei. Legea 10/2001 a adus edililor noi probleme, odata cu noi cereri de retrocedare a paminturilor si a cladirilor confiscate pe vremuri. Inclusiv cladirea in care se afla primaria, lucru care i-a impulsionat pe edili sa demareze, chiar de anul acesta, lucrarile de construire a unei noi primarii.
