Colindul meu te va gasi in limba „tara“,
Robit pamintului din care te-ai nascut;
Se vor intoarce pasarile-n calimara,
Vor creste sulitele griului pe scut –
Uita-vei totul: a mormintelor povara,
Si graiul sinului, in care lapte ai cerut;
Ti se va naste prunc, o mama va sa moara,
Si tatal – riu va curge, cu copilaria in icoana – de la inceput –
Vei scrie-n palma bataturi pentru copiii nenascuti –
Iti vei amaneta cite putin din fiecare rana,
Vei da iubitei chin in muguri cind pe frunze o saruti,
Vei fi poet desertaciunii ce-a iubit pagin, in strana –
Vei trage dupa tine toti strabunii tai, pe roti –
In teapa, neamul tau, tata cu tata;
Vei arata cu inima crucificata-n stele tot ce poti,
Si nu poti dragostea sa o imparti la lumea toata –
Colindul meu te va gasi la geamul viu;
Vor flutura perdelele marine –
Va cobori Hristos, si ne va colinda, devreme de tirziu,
De-ar fi in clipa ce-a trecut deja, de-atita chin
Si-atita lacrima ce-a-ncremenit si pentru tine…
