Sa fumam o savarina si sa bem o amandina!

Cofetaria – spune Dictionarul explicativ al limbii romane – este „localul in care se consuma si se vind prajituri, dulciuri“. In care – cine nu-si aminteste cu placere ale tineretii valuri? – iti conduci de mina prietena, dupa ce ai dus-o in prealabil la un film. Si ca sa va indulciti dupa-amiaza, ii iei o prajitura si o citronada de lamiie. Te uiti adinc in ochii ei, in timp ce cu virful linguritei abia se incumeta sa ciuguleasca din delicatesa asezata in hirtie creponata si inmuiata de sirop, de pe farfuria cu margine albastra fabricata la Curtea de Arges. Aer curat, atmosfera intima in care abia te abtii sa nu iti aprinzi o tigara. Nu se face, insa, la cofetarie. Cum, de asemenea, in acest loc nu te poti racori cu o bere, chit ca-ti arde buza dupa una rece.

In 2003 insa, lucrurile acestea au devenit posibile. Si asta numai pentru ca respectivul local – cofetaria – a devenit in zilele noastre o specie pe cale de disparitie, daca nu disparuta de-a binelea. In locul ei au aparut barul, restaurantul, patiseria, unde nevoile tuturor clientilor sint pe deplin satisfacute: se fumeaza, se cumpara si se consuma alcool. In citeva din aceste locuri se mai gasesc si prajituri, care, in ciuda trecerii anilor si schimbarii vremurilor, si-au pastrat vechile denumiri. Cu singura diferenta ca pretul a mai crescut un pic.

„Oamenii isi permiteau inainte (n.r.- pina in 1989) prajituri. Veneau frecvent la cofetarie. Aveam la vinzare mai multe sortimente – amandine, marchize, savarine. Inghetata era preparata in laboratorul nostru, ca si citronada de lamiie. Un pahar de suc costa un leu si cincizeci de bani, iar o prajitura, trei lei cincizeci. Profiterolul era mai scump – sapte lei – si nu-l gaseai peste tot, doar la cofetariile bune: Minerva, Aida. Oricine isi permitea, mai ales ca aveam si produse foarte ieftine: sugiuc, alvita, braga“, isi aminteste Nina Mrejuica, vinzatoare cu experienta de 20 de ani si loc de munca neschimbat: Cofetaria Femina, care, incredibil, este aproape neschimbata. Aceleasi rafturi vopsite cu flori galbene, aceeasi combinatie alb/rosu pentru decorul interior. Aceleasi vitrine frigorifice, cu aceleasi amandine, savarine, marchize, indiene – cu frisca, ciocolata si bezea si cu 19.500, 15.000 si 13.500 de lei. Alaturi, pizza la doar 30.000 de lei. Tot neschimbat este si afisul – singurul ramas in viata si, de asemenea, respectat, in astfel de localuri – „In aceasta unitate nu se fumeaza“.

Aida era pe vremuri una dintre cele mai cautate cofetarii din Craiova, situata chiar in centrul orasului, in vecinatatea stravechilor hoteluri Bucuresti si Minerva, disparute intre timp. A disparut si Aida, cu prajituri cu tot. In loc a aparut un „bistrot“ care comercializeaza orice in afara de prajiturele si apa cu zahar.

„Nici nu imi aduc aminte de cind nu am mai mincat o savarina. Cind eram la liceu, costa patru lei. Dupa ce plecam de la ore, mergeam cu colegele sa bem un Cico. Luam si o prajitura. Cu sapte lei, ne saturam de dulce… Acum pretul unei prajituri variaza intre 10 si 25.000 de lei. Pai, a iesi la o prajitura acum echivaleaza cu o iesire la restaurant“, spune Doina G., de 37 de ani, o gospodina care a invatat sa prepare prajituri acasa.

Amandina a fost cofetaria in care se chiulea. Situata linga doua licee importante din Craiova, ea adapostea, pentru un curs, douazeci de impatimiti ai prajiturilor. A ramas si in zilele noastre tot un loc de recreere a elevilor surmenati. Cu geamuri fumurii insa, ca sa-i fereasca de ochii curiosi. Mobilier nou, in culori placute. La mese, clienti peste si sub 15 ani, cu tigari fumeginde si sticle de bere in fata. In rest, neschimbat: prajiturile si fondantele la 98.000 de lei kilogramul continua traditia localului.

„Nu prea mincam prajituri cind venim aici. Bem o cafea, un suc… Nu stam mult, trebuie sa ajungem la ore…“, spune Miki, o eleva de 16 ani, ascunsa pe jumatate de fumul gros de tigara.

E duminica, spre amiaza. Ai citeva ore libere, pe care ai dori sa le petreci intr-un mod placut. Ii telefonezi iubitei, ca tot trebuia s-o scoti in lume. Un film, o savarina? Mai bine lasa… O seara de neuitat intr-o discoteca, in lumini calde de stroboscoape si ritmuri de house, o va tenta mai mult. Si-apoi, prajitura poate sa si-o faca si singura.