Visul lui Mihai Ceausanu s-a implinit. Batrinul de 77 de ani, care isi ducea existenta cersind pe scarile Bisericii „Sfintul Nicolae“ din Craiova, locuieste de ieri la azilul de batrini. Pina sa fie primit aici insa, a avut de indurat multe, cel mai greu de suportat fiind insa indiferenta celor care isi spun cadre medicale.
Cotidianul Gazeta de Sud a prezentat acum trei saptamini cazul unui batrin din Craiova care traieste de mai multi ani in conditii greu de imaginat. Cersind pe scarile bisericii o bucata de piine cu care sa-si pacaleasca foamea, batrinul a supravietuit pina acum datorita constitutiei zdravene si a unor oameni cu suflet. Ionel Gheorghe este unul dintre ei. Din luna aprilie, cind l-a intilnit pe batrin pe treptele bisericii, l-a ajutat in permanenta cu mincare si cu imbracaminte. Si tot de atunci, barbatul incearca sa-i indeplineasca batrinului singura dorinta pe care o mai are. Aceea de a nu-l apuca inca o iarna in casuta darapanata, mizerabila si neincalzita in care locuieste de mai multi ani.
Multumita lui Gheorghe, Mihai Ceausanu primeste de la 1 decembrie ajutor social. Nu a fost suficient insa. Batrinul, aproape orb si abia tirindu-se ajutat de un baston, nu se putea ingriji singur. Ioan Gheorghe a facut o sesizare la Serviciul de ajutor social din cadrul Primariei Craiova, care a repartizat cazul Fundatiei Helios, care a refuzat sa-l ingrijeasca pe batrin pe motiv ca acesta nu era proprietarul imobilului in care locuia, astfel incit nu i se puteau asigura ingrijiri la domiciliu.
Asa ca a ramas din nou singur. Ca sa scape de frig, pleca de acasa cu zilele, incalzindu-se pe scarile Bisericii „Sfintul Nicolae“ sau intr-un barulet din apropiere, unde prezenta sa era tolerata citeva ore pe zi de patronul localului.
A supravietuit gerului Bobotezei
In seara de Boboteaza, pe un ger de crapau pietrele, batrinul statea pe scarile bisericii. Nu voia sa se duca acasa, unde era la fel de frig.
„Stateam pe scari, asteptind moartea sa vina ca sa ma scape de chinuri“, isi amintea batrinul printre lacrimi. Atunci a aparut Ioan Gheorghe: „M-am dus sa-l iau de acolo, nu puteam sa-l las sa moara ca un ciine. Erau cel mult minus cincisprezece grade Celsius afara“. Barbatul l-a luat pe batrin si l-a dus la Spitalul de Urgenta din Craiova, unde stia ca mai sint primiti peste noapte batrinii fara locuinta.
Cadrele medicale din camera de garda l-au privit insa cu indiferenta pe batrin, tolerindu-i in cele din urma prezenta pe holul de la intrare.
„N-au vrut sa-l bage intr-un salon ca sa doarma si el ca omul. L-au lasat totusi sa stea pe o canapea in sala de asteptare. Acolo a dormit toata noaptea, intr-un frig de nedescris. Nimanui nu i-a pasat de el. O infirmiera care facea curatenie pe hol a incercat chiar sa-l goneasca din spital. Nu inteleg cum poate fi cineva atit de lipsit de suflet“, a spus Ioan Gheorghe.
Happy-end la azil
Chinurile batrinului au luat sfirsit ieri, cind, la insistentele protectorului sau, Ioan Gheorghe, Mihai Ceausanu a fost primit la azilul de batrini. „A fost greu, ca a trebuit sa umblu peste tot ca sa-i fac rost de toate actele necesare pentru dosarul de internare. Si la noi, cu birocratia asta, e nenorocire. Ultima oara l-am dus pe nea Mihai la MRF ca sa-i faca radiografie la plamini. Numai asa l-au primit“, a mai spus Ioan Gheorghe.
Cu bocceluta intr-o mina si bastonul in cealalta, Mihai Ceausanu a intrat radiind de bucurie pe usa caminului de batrini. De acum, chinurile lui s-au sfirsit. Cite zile o mai avea de trait nu mai trebuie sa rabde frigul de afara. Altii, la fel de batrini, nu vor avea niciodata o asemenea sansa, pentru ca oameni cu suflet bun ca Ioan Gheorghe sint foarte putini.
