Mare parte dintre firmele care au supt banii publici nu exista sau au fost radiate, iar altele au fost infiintate in 2004
In plin scandal al returnarilor ilegale de TVA, Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj a organizat ieri o conferinta de presa pentru a lamuri anumite aspecte legate de firmele care au beneficiat de clementa functionarilor din Finante si de sumele fabuloase care s-au vehiculat prin presa in ultimul timp. Directorul interimar al DGFP, Ioan Filipescu, a confirmat faptul ca, in perioada 2002-2004, anumite societati comerciale au primit rambursari de peste 2.100 de miliarde de lei, precizind insa ca momentan nu se poate face distinctie intre sumele acordate ilegal si cele bazate pe acte de comert legale. „Momentan nu stim care este cuantumul sumelor ilegale de TVA pe care l-au primit anumite firme. O parte dintre dosare au fost trimise la Inspectoratul General de Politie pentru continuarea cercetarilor“, a declarat Filipescu. Conform spuselor sale, jaful din Finantele Publice Dolj a fost posibil ca urmare a controalelor efectuate de inspectorii Fiscului, in urma carora dosarele in care se cerea rambursarea de TVA au primit aprobarea pentru a se da curs cererilor respective. Celebre pentru cuantumul sumei recuperate din banii statului sint cele 13 societati la care a facut referire si Curtea de Conturi Bucuresti, intr-un proces-verbal, conform caruia aceste firme au primit rambursari ilegale de TVA in suma de 290 de miliarde de lei. Conform spuselor directorului interimar al DGFP Dolj, mare parte dintre societatile vizate de controlul Curtii de Conturi apartineau lui Genica Boerica. Este vorba despre SC Baril SA, care a primit in doua transe 24 de miliarde de lei, Boerro International, care a primit 11,6 miliarde de lei, Apolodor Invest- 31 de miliarde de lei, Noridava Trans, care a primit 15,4 miliarde de lei, precum si Soricraft, care a primit la rindul ei 9,2 miliarde de lei. Pe lista Curtii de Conturi mai figureaza Zocof Comimpex, cu 27 de miliarde de lei, Radari Trading, cu 27 de miliarde de lei, Egitur, cu 32 de miliarde, Temi International, cu 20 de miliarde, Sandim, cu 19 miliarde si Iormat, cu 31 de miliarde de lei. La o simpla analiza a datelor financiare ale firmelor mentionate, publicate pe site-ul Ministerului de Finante si al Registrului National al Comertului, reiese o situatie incredibila: nici una dintre societatile care au primit bani necuveniti din bugetul statului nu mai exista, o parte dintre ele fiind radiate de-a lungul timpului. Spre exemplu, Baril SA nu exista pe nici unul dintre cele doua site-uri, in schimb figureaza alte doua societati cu denumiri asemanatoare: Baril Com, infiintata in 1999, care este deja radiata, singura care mai functioneaza inca fiind Barili Impex. La fel, Boerro International, Noridava Trans, Soricraft, Radari Trading si Temi International nu exista, iar Apolodor Invest, Predix Com Impex, Zocof Comimpex si Egitur International au fost radiate. De asemenea, Sandim International a fost radiata, iar Iormat nu exista pur si simplu. In concluzie, nici una dintre firmele care au beneficiat de clementa functionarilor din Finante nu mai exista in prezent, o parte dintre ele fiind posibil sa nu fi existat niciodata.
50 de dosare pe masa IGP
Conform spuselor directorului DGFP Dolj, functionarii care au acordat sutele de miliarde de lei de TVA nu au patit nimic, lucrind in continuare linistiti in cadrul institutiei. Anchetatorii s-au aratat interesati mai mult de firmele care au beneficiat de-a lungul timpului de returnari de TVA decit de persoanele care au facilitat acest lucru. Filipescu a precizat ca, de la institutia pe care o conduce temporar, Inspectoratul General de Politie a ridicat 50 de dosare cu actele de control efectuate de inspectorii DGFP, dosare in care anchetatorii suspecteaza ca sumele de TVA au fost acordate ilegal. „Este vorba despre 50 de dosare la care valoarea minima de rambursare a fost de cinci miliarde de lei. Nu stim insa care este suma primita de fiecare firma in parte si nici valoarea totala a sumelor rambursate“, a precizat Filipescu.
Dosarele au fost ridicate in doua transe, incepind cu 17 noiembrie 2004, iar printre societatile cercetate se regasesc o parte dintre cele publicate deja in presa. Iata insa care este lista completa a societatilor pe care politistii le banuiesc ca au primit TVA in mod ilegal: Districom, Remat, Adas Trading, Astap Borado, Kira Group, Sistem Construct, Dareli Impex, Instacom, Oltenia Network Cable, Bopp Marolet, NCG Trans, Marnel Grup, Boncici Com, Cavali, Crasim, Cerdovimar, Ind Bavaria, Regina, Mobil Impex, Lavanderia, Dumars, Dragstro, Buiflor, Sicotex, Boerro Holding, Boerro Group, Agroluc, Siperol, Celulobloc, Geovenus, ABM Holding, Evergreen, Iormet, ECI Holding, Construct Bavaria, Geovenus Impex si Belgium Industries. Mare parte dintre aceste nume de firme nu spun nimic. Cele mai cunoscute sint Oltenia Network Cable si Kira Group, apartinind lui Samir Sprinceana si Adrian Berceanu, si Ind Bavaria detinuta de Jean Fotescu. Ca si in cazul lotului de 13 firme dat publicitatii de Curtea de Conturi, mare parte dintre aceste societati nu exista sau au fost radiate, ceea ce va da mari batai de cap politistilor in a-i gasi pe administratorii care au obtinut rambursari de TVA suspecte.
Jumatate din firme, mai suspecte decit returnarile
Daca in cazul Districom, Astap Borado, Bopp Marolet Grup, Marnel Grup si Dumars Intermed Grup, site-ul Registrului Comertului arata ca acestea au fost radiate, alte societati aflate pe lista nu exista nicaieri, nici pe site-ul Registrului, nici pe cel al Ministerului de Finante. Este cazul Adas Trading, Dareli Impex, Instacom si Cerdovimar. Altele au fost infiintate in anul 2004, si-au mutat sediul in alte orase sau pur si simplu au fost luate in evidenta Finantelor la citiva ani de la infiintarea societatii. Spre exemplu, NCG Trans a fost preluata in evidenta de DGFP Dolj, in urma cu doar citeva saptamini, pe 23 decembrie, iar Crasim a fost infiintata in 1999 si a fost preluata in evidenta Finantelor in 2004. Evident, firma in cauza s-a inregistrat doar ca platitoare de TVA, celelalte rubrici, referitoare la profit si contributii sociale raminind necompletate. Alte societati infiintate in 2004 sint Dragstro si Buiflor, iar Regina si Lavanderia au fost luate in evidenta Fiscului la citiva ani de la infiintare. Altele si-au mutat pur si simplu sediul in alte orase, cum este cazul Siperol, care „a plecat“ in Pitesti, Geovenus Impex, mutata in Bucuresti si Boncici Com, care a plecat cu purcel si catel in Ploiesti. Concluzia? Doar aproximativ jumatate dintre firmele banuite de politisti sint functionale, iar o parte dintre acestea au fost infiintate in ultimele luni sau sint microintreprinderi care s-au inregistrat doar ca platitoare deTVA.
La cele 50 de dosare ridicate de politisti se adauga alte 136 de societati comerciale, care au primit TVA mai mare de un miliard de lei, plus alte 33 de firme, care au prejudicat bugetul cu peste 250 de miliarde de lei, actele de control fiind inaintate IJP si Parchetului pentru continuarea cercetarilor.
Peste 1.100 de miliarde de lei TVA acordate in 2004
Conform spuselor lui Ioan Filipescu, in lunile octombrie si noiembrie din 2004, firmele din Dolj au depus 90 de cereri de rambursare a TVA in valoare de peste 150 de miliarde de lei, alte 18 cereri in valoare de 113 miliarde fiind retrase pe ultima suta de metri. Printre firmele care si-au retras subit cererile de TVA se numara Celulobloc si Mitcons, cele doua firme existind in scriptele Finantelor publice.
Au fost insa si firme care au insistat pentru returnarea TVA, printre acestea numarindu-se Univers Plast si Cuvaldo. Cele doua microintreprinderi au ramas numai cu cererile, deoarece angajatii Fiscului le-au respins solicitarea, intrucit documentele prezentate ca dovada aveau inscrise operatiuni nereale, dupa cum reiese din spusele directorului DGFP. Anul 2004 pare sa fi fost unul foarte „profitabil“ pentru societatile din Dolj, daca e sa ne luam dupa datele financiare prezentate de directorul DGFP. In perioada ianuarie-decembrie 2004, Finantele doljene au aprobat restituiri de TVA in suma de peste 900 de miliarde de lei, la care se adauga cereri aprobate spre compensare in valoare de aproximativ 200 de miliarde de lei. Dupa un rationament simplu, cele peste 1.100 de miliarde de lei reprezinta tranzactii economice de 5.000 de miliarde, intrucit TVA este doar a cincea parte din valoarea unei facturi si aceasta doar pentru o parte din firme. In felul acesta, singura concluzie logica este ca in Dolj activitatea economica este intr-o crestere impresionanta de citiva ani, lucru care din pacate nu se vede si in statisticile oficiale.
