• Deoarece beneficiarii nu cunosc regulile de finantare, România risca sa returneze sume importante de bani • Asupra evaluatorilor proiectelor se fac presiuni de tot felul • Autoritatile nu sint deranjate de faptul ca directorii agentiilor de dezvoltare sint inscrisi in partide politice
Românii nu au incredere in felul in care sint cheltuiti banii publici proveniti de la organismele europene destinate mediului de afaceri si dezvoltarii infrastructurii locale. Concluzia a fost prezentata, in cadrul unui seminar pe teme de proceduri legale si reguli legate de programele Uniunii Europene, de reprezentantii Ministerului Integrarii Europene si ai Delegatiei Comisiei Europene prezenti ieri la Craiova. Conform unui sondaj realizat in rindul populatiei, IMM-urilor, ONG-urilor si autoritatilor locale, doar 23% din populatia intervievata crede ca ar putea obtine fonduri europene PHARE, SAPARD si ISPA. Ceva mai optimisti sint oamenii de afaceri, aproape jumatate dintre acestia considerind ca pot avea acces la banii Europei. Nici in privinta corectitudinii folosirii fondurilor europene cei intervievati nu s-au aratat mai optimisti, doar 27% considerind ca banii sint utilizati in mod corect de beneficiari. Cum era de asteptat, autoritatile locale au raspuns pozitiv in proportie de aproape 90%.
Autoritatile vor sa spulbere euromiturile
Seminarul de la Craiova a fost organizat cu scopul de a explica modul de acordare a banilor in cadrul programelor europene si pentru a clarifica anumite aspecte legate de transparenta procesului decizional in selectarea firmelor beneficiare. Dupa ce presa a semnalat o serie de nereguli in cheltuirea banilor publici, reprezentantii statului si ai Comisiei Europene in România au recunoscut ca sint anumite dificultati in derularea programelor, punind accentul pe traducerea materialelor informative si pe perioada indelungata scursa de la depunerea proiectelor si pina la semnarea efectiva a contractelor de finantare. Angela Filote, din cadrul Delegatiei Comisiei Europene in România, a declarat ca, de-a lungul timpului, s-au creat anumite euromituri care nu au sustinere practica. „Toata lumea se plinge ca dureaza foarte mult pina intra in posesia banilor. Aceasta este procedura. Circuitul banilor de la Uniunea Europeana dureaza cam patru, cinci ani. Alt mit este legat de anul de finantare. Chiar daca un program primeste aprobarea intr-un anumit an, acordarea fondurilor se face mai tirziu“, a declarat Angela Filote. Aceasta a mai spus ca ideea conform careia anumite persoane iau decizii de finantare este gresita. „Nu exista o anumita persoana care ia decizia de finantare, deoarece regulile sint stabilite de Uniunea Europeana“, a precizat Filote. Cu toate acestea, reprezentanta Delegatiei Comisiei Europene in România a recunoscut ca procedurile de implementare a programelor prezinta dificultati de interpretare chiar si pentru cei care se ocupa cu acest lucru. „Procedurile sint traduse in româna si exista dificultati de interpretare a jargonului european“, a declarat Filote. Conform spuselor sale, exista diferente intre cele trei programe, ISPA, PHARE si SAPARD, dar toate au un punct comun: stresul maxim apare in momentul contractarii. „In cazul ISPA si PHARE, controlul este exercitat de Delegatia Comisiei Europene, iar in cazul SAPARD, de autoritatile române, rolul Uniunii Europene fiind doar acela de verificare prin sondaj dupa terminarea finantarii. Aceasta, precum si faptul ca presupune cofinantare din partea beneficiarului, au facut ca programul SAPARD sa se „miste“ mai repede decit celelalte.
Autoritatile au gasit vinovatii: beneficiarii proiectelor
Modul in care sint cheltuiti banii de finantare este un element foarte important pentru dezvoltarea ulterioara a programelor europene. „Daca 10% dintre fonduri nu sint cheltuite cum trebuie, la urmatoarea finantare UE va scadea bugetul cu acelasi procent. Banii care vor veni dupa aderare sint deja stabiliti de UE, care isi stabileste bugetul o data la sapte ani“, a avertizat Angela Filote. La rindul sau, reprezentantul Ministerului Integrarii Europene, Gabriel Friptu, a recunoscut, la modul general, ca sint unele probleme in derularea fondurilor. „Orice sistem de finantare presupune greseli“, a declarat Friptu, care a aruncat vina pe cei care depun proiecte de finantare. „Beneficiarii trebuie sa stie regulile de finantare, altfel riscam ca sumele returnate sa fie extrem de mari“, s-a plins reprezentantul MIE, care a precizat ca nu stie suma totala a fraudelor de pina acum. Conform teoriei sale, intre frauda si neregularitati este o mare diferenta. „Neregularitatile se refera la dorinta beneficiarului de a rezilia contractul de finantare si, in general, la rezilieri de contracte. Frauda trebuie demonstrata de instanta. Ministerul Integrarii nu poate spune ca a fost sau nu frauda, ci corpul de control si cei de la PNA“, a precizat Friptu. Acesta a declarat ca exista suspiciuni cu privire la intervalul scurs intre depunerea proiectelor si semnarea contractelor, perioada denumita de „confidentialitate“, cind autoritatile nu pot face publice numele firmelor care au depus proiecte. Desi situatia din teren pare alta, Friptu a declarat ca autoritatile nu sint interesate de proprietarii sau persoanele care se afla in spatele firmelor beneficiare, deciziile fiind luate in functie de seriozitatea proiectelor depuse.
Directorii agentiilor de dezvoltare isi pastreaza scaunele
Desi a evitat sa spuna care este suma totala a fondurilor care au fost restituite din cauza problemelor, mentionind doar un procent de 2%, Friptu a admis ca se fac presiuni asupra evaluatorilor proiectelor care vor beneficia de finantare externa. „Sint presiuni economice si se pune intrebarea daca e mai bine sa fie evaluatori independenti sau functionari publici. Comisia de Evaluare nu e intr-o postura fericita. Am fi naivi sa credem altfel. Important este unde se opreste presiunea“, a mai spus reprezentantul MIE. Friptu a gasit si cauzele problemelor programelor cu finantare europeana: sistemul propriu al statului care nu a redactat ghiduri cuprinzatoare si beneficiarii. „IMM-urile nu isi fac planul de dezvoltare a afacerii, ci asteapta mai intii finantarile, iar dupa aceea isi dau seama ca nu au ce face cu proiectul“, a acuzat Gabriel Friptu. Intrebat fiind daca ministerul ia in calcul inlocuirea directorilor agentiilor teritoriale SAPARD si de dezvoltare regionala care s-au inscris in partide politice, acesta a raspuns scurt: „Nu stiu care este relevanta faptului ca directorii ADR apartin unor partide. Nu sint structuri guvernamentale“, a raspuns Friptu. Cita incredere au oamenii de afaceri in programele cu finantare europeana conduse de functionari care fac politica reiese chiar din sondajul prezentat de autoritati: 75% dintre IMM-uri cred ca distribuirea fondurilor se face prin frauda.
