• DGFP nu poate recupera nici un leu de la patru societati comerciale din Dolj, deoarece ii interzice legea • Desi le-a pus datoriile la „dospit“, sperind ca le va privatiza mai usor, guvernul ii obliga pe contribuabili sa suporte din buzunarul propriu managementul neperformant
Directia Generala a Finantelor Publice Dolj ar putea pierde aproximativ o mie de miliarde de lei, reprezentind datoriile catre bugetul consolidat al statului a patru societati comerciale aflate in administrare speciala pe baza Legii nr. 137/2002. Cele patru firme ale caror care restante istorice greveaza bugetul de stat si atirna de gitul guvernului ca o piatra de moara sint SC Avioane SA, Electroputere SA, Ciprom SA, filiala Craiova, si Uzina Mecanica Filiasi, care nu si-au mai platit darile catre stat de citiva ani. Daca in cazul celorlalte mii de societati comerciale fiscul doljean ar putea fi acuzat ca a inchis ochii si nu a facut nimic pentru a recupera la buget datoriile acumulate de acestea, in cazul celor patru societati jocurile s-au facut la Bucuresti. In anul 2002, guvernul a aprobat Legea nr. 137, prin care proteja societatile detinute de stat si care aveau datorii mari catre buget, mizind pe faptul ca intr-o perioada relativ scurta va reusi sa le privatizeze, iar eventualii investitori vor achita si restantele de mii de miliarde de lei. Socoteala guvernantilor nu s-a potrivit insa cu realitatea, putine societati intrind in proprietate privata, iar restantele au mari sanse sa se intoarca intr-un fel sau altul tot la stat.
„Amenintarea“ cu privatizarea n-a mers
Un exemplu sugestiv de infatuare guvernamentala este cazul Electroputere. Scoasa la privatizare in mai multe rinduri, societatea craioveana nu a interesat pe nimeni, desi nume grele in domeniu dadusera de inteles ca ar putea prelua o parte din fabrica. Totul a fost insa un foc de paie. Cu toate acestea, guvernul a mai incercat o data la sfirsitul anului trecut, cind a publicat un nou anunt de privatizare la care au raspuns patru firme cu actionariat mai mult sau mai putin autohton. Desi in prezent societatea a acumulat datorii totale catre buget de peste 860 de miliarde de lei, Directia Generala a Finantelor Publice Dolj este legata de miini si de picioare, deoarece nu se poate atinge de nici un leu din conturile societatii sau de vreun activ pe care l-ar putea scoate la licitatie. Nici ceilalti creditori ai fabricii nu au mai multe sanse de a-si recupera banii, deoarece Legea nr. 137 a avut grija de acest lucru. Conform unui articol al buclucasului act normativ, „creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile care greveaza asupra activelor societatii comerciale care urmeaza sa fie vindute, externalizate sau transferate, in scopul cresterii atractivitatii la privatizare, iar sumele incasate din vinzarea activelor se distribuie proportional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise in aplicarea prezentei legi“. Cu alte cuvinte, creditorii sint obligati sa astepte pina cind guvernul va gasi un intreprinzator dispus sa cumpere respectiva fabrica. Cel mai probabil, societatile care au de recuperat bani de la firma aflata in administrare speciala nu-si vor recupera niciodata banii, deoarece, pentru a o face atractiva la privatizare, guvernul va esalona datoriile acumulate sau le va sterge pur si simplu cu buretele, in acest caz restantele fiind preluate tot de bugetul de stat, adica de fiecare contribuabil in parte. E greu de crezut ca, in cazul Electroputere, unul dintre investitorii interesati de privatizare va fi dispus sa suporte managementul neperformant al societatii.
Creditorii – redusi la tacere de lege
Alta societate protejata de lege impotriva creditorilor, dar cu datorii mari la bugetul conslidat este SC Avioane SA, care avea la sfirsitul anului trecut restante de plata de peste 18 miliarde de lei, dupa cum reiese din datele Ministerului Finantelor Publice. Si in cazul ei, furnizorii de utilitati sint obligati sa-i ofere produsele de care aceasta are nevoie pentru desfasurarea activitatii. Legea prevede insa si modalitatea prin care acestia pot sista furnizarea de utilitati. Conform unui articol al Legii nr. 137/2002, „nici o regie autonoma, companie nationala, societate nationala, societate comerciala cu capital integral de stat furnizoare de servicii – electricitate, gaze naturale, apa sau alte asemenea servicii fara de care societatea nu poate functiona – nu are dreptul sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre societatea comerciala aflata in proces de privatizare. Societatea comerciala este obligata sa solicite intocmirea unui grafic de reesalonare a obligatiilor restante catre furnizorii de servicii, sa achite facturile curente inregistrate dupa data instituirii procedurii de administrare speciala si ratele convenite prin graficul de reesalonare stabilit cu furnizorii de servicii. In situatia neachitarii de catre societatea comerciala a facturilor curente si a ratelor convenite prin graficul de reesalonare, furnizorii pot sa intrerupa furnizarea de servicii“. Pina in prezent, nu s-a auzit de vreo regie razvratita care sa intrerupa relatiile comerciale cu firma „protejata“, iar, daca a incercat acest lucru, semnalele venite de la Bucuresti i-au dat de inteles ca e mai bine sa se abtina. Interesant este insa de urmarit ce se va intimpla dupa ce Electrica si Distrigaz, de exemplu, vor incepe sa functioneze pe principiul profitabilitatii, caz in care guvernul ori va trebui sa se grabeasca si sa vinda tot ce are in portofoliu, ori va trebui sa faca fata protestelor sociale cu care, de altfel, s-a si obisnuit.
Societatile „protejate“ rasufla usurate
Datorii la buget, dar puse la „dospit“ de catre guvern, au si SC Ciprom SA, filiala Craiova, si Uzina Mecanica de la Filiasi. Daca in cazul celei de-a doua, site-ul Ministerului Finantelor arata o datorie de peste 24 de miliarde de lei, la Ciprom lucrurile stau putin altfel. Restantele la buget ale Ciprom de peste 400 de miliarde de lei apartin societatii cu sediul la Ploiesti in care, probabil, sint incluse si cele ale sucursalei din Craiova, care, in mod surprinzator, nu are nici un angajat, fiind doar platitoare de TVA, dupa cum reiese din datele Ministerului Finantelor. In ceea ce priveste fabrica de la Filiasi, datele ministerului sint contradictorii. Pe site-ul de internet al MF exista doua societati cu acelasi nume: SC Uzina Mecanica Filiasi, cu sediul in strada Avram Iancu din Filiasi, radiata din Registrul Comertului in 1998 si care nu-si depusese nici o declaratie privind obligatiile de plata in 2000-2002 sau depusese informatii incomplete din teritoriu, figurind fara angajati, si Uzina Mecanica Filiasi SA, cu aceeasi adresa, cel mai probabil societatea care a rezultat in urma defunctei firme cu acelasi nume. Cele patru societati doljene aflate in administrare speciala rasufla usurate momentan, deoarece, de la data instituirii administrarii, creditorii bugetari sint obligati sa suspende orice masura de executare silita si nici nu vor face demersuri pentru instituirea altora pina la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor. Cit va dura acest proces nu stie nimeni, singura societate cu sanse de privatizare fiind in prezent Electroputere. Acest lucru nu inseamna insa ca datoriile acumulate vor fi si recuperate, cu alte cuvinte cel mai probabil contribuabilii din Dolj vor fi obligati sa subventioneze inca o data activitatea neprofitabila a unor firme care ar fi trebuit de mult vindute sau bagate in faliment.
