30.1 C
Craiova
marți, 2 iulie, 2024
Știri de ultima orăActualitateFrauda bancara de peste 2.700 de miliarde de lei

Frauda bancara de peste 2.700 de miliarde de lei

• 37 de „bancheri“ – invinuiti de acordarea de credite ilegale • Vicepresedintele Bancii Comerciale Române si directorul Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala BCR au contribuit la crearea, organizarea, planificarea si desfasurarea activitatii de creditare in conditii nelegale sau cu incalcarea normelor bancare din cadrul Sucursalelor aflate in subordine • Matyas Gabriel Viorel, Tirdea Paul Petre si inculpatul Marin Ion sint principalii artizani ai creditarilor nelegale


Procurorii Sectiei de combatere a infractiunilor conexe in-fractiunilor de coruptie din cadrul Parchetului National Anticoruptie, in cooperare cu Banca Nationala a României si cu conducerile unor banci comerciale ce isi desfasoara activitatea in tara noastra, au evaluat si dimensionat o frauda de proportii in sistemul bancar românesc, evaluata la peste 2.700 de miliarde de lei.


Cauza, de o complexitate deosebita, a scos in evidenta inginerii si scenarii financiar-bancare prin care citeva grupuri de interese s-au asociat si organizat in derularea unor operatiuni fictive si ilegale axate pe acordarea si utilizarea de credite bancare cu incalcarea normelor legale, cu scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul foloase materiale necuvenite.


Activitatea infractionala a fost localizata, in timp, in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2003, din actele de urmarire penala efectuate pina in prezent rezultind ca participanti – direct sau indirect – 37 de functionari bancari de la Banca Comerciala Româna, Romanian International Bank (RIB) si Banca Româneasca, precum si numerosi reprezentanti a peste 50 de societati comerciale, controlate, in principal, de invinuitii Matyas Gabriel Viorel, Tirdea Paul Petre si inculpatul Marin Ion.


In circuitul financiar-bancar ilicit au fost atrase conducerile agentiilor, filialelor si sucursalelor din judetele Gorj, Vilcea, Olt si municipiul Bucuresti ale celor trei banci comerciale, dar, cu deosebire, persoane cu atributii de conducere, decizie si control de la nivel central.


Principalele infractiuni care se retin in sarcina functionarilor bancari invinuiti sint: acordare de credite cu incalcarea normelor bancare si a legislatiei cu scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul foloase materiale necuvenite sau complicitate la aceasta infractiune, complicitate la inselaciune si asociere in vederea savirsirii de infractiuni de coruptie sau conexe acestora, toate in forma continuata si aflate in concurs real.


Credite ilegale pentru afaceri inregistrate doar in scripte


In fapt, s-a stabilit ca, in perioada de referinta, doua mari grupuri de firme apartinind lui Marin Ion si Matyas Gabriel Viorel – ambele coordonate, supravegheate si controlate de Tirdea Paul Petre – impreuna cu multe alte societati comerciale din judetele Vilcea si Gorj, au obtinut si utilizat ilegal credite, pe baza unor contracte si operatiuni economice fictive de livrare a unor produse petroliere si instalatii de foraj sau de prestari de servicii inregistrate doar scriptic, care in realitate nu s-au derulat niciodata.


Din declaratiile administratorilor de firme si ale martorilor rezulta ca acestia au semnat in alb file CEC si ordine de plata, precum si facturi si contracte fictive intocmite in numele lor, toate fiindu-le prezentate de invinuitul Matyas Gabriel Viorel. La rindul sau, acesta era recomandat functionarilor bancari de cumnatul sau, invinuitul Tirdea Paul Petre, care intervenea premeditat, sistematic si continuu pentru obtinerea ilegala de credite.


Conform comunicatului PNA, societatile comerciale din Bucuresti reprezentate de invinuitul Matyas Gabriel Viorel, dar controlate de cumnatul sau, nu au desfasurat nici un fel de activitate comerciala, nu au efectuat plati si nici nu au contractat credite pina la intilnirea cu societatile comerciale apartinind inculpatului Marin Ion. Ulterior, intre cele doua grupuri de firme a inceput sa se desfasoare o puternica afacere comerciala, derulindu-se scriptic livrari si achizitii imense de produse petroliere ce depaseau pina si posibilitatile fizice ale unor societati recunoscute in domeniu. Firmele din Bucuresti achizitionau produsele de la una dintre societatile din grupul apartinind lui Marin Ion si in aceeasi zi, cu acelasi transport, le vindeau unei alte firme din grup, la preturi mult mai mari.


291 de credite totalizind 1.200 de miliarde de lei atribuite in 125 de zile lucratoare


Pentru derularea acestor contracte fictive, firmele controlate de invinuitul Tirdea Paul Petre, prin intermediul invinuitului Matyas Gabriel Viorel, contractau credite de sute de miliarde de lei de la unitati bancare din Bucuresti. Numai de la Sucursala BCR – Sector 6, aceste firme au obtinut ilegal 291 de credite totalizind 1.200 de miliarde de lei, intr-un interval de timp stabilit la 125 de zile lucratoare. Aceasta presupune ca invinuitii au reusit, prin activitatea lor infractionala si prin relatiile pe care si le-au stabilit la nivelul conducerii sucursalei, dar si la nivelul Centralei BCR sa obtina chiar doua sau trei credite zilnic. Din probele administrate in cauza rezulta ca toate aceste ilegalitati ar fi devenit posibile ca urmare a sprijinului acordat de invinuitii Mihai Ilie, vicepresedinte al Bancii Comerciale Române, si Treapat Mihai Laurentiu, director al Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala BCR , care il prezentau subalternilor pe Tirdea Paul Petre drept „consilier guvernamental“. In aceeasi calitate, invinuitii ar fi intervenit si la conducerea Sucursalei BCR – Sector 4 Bucuresti, de unde firmele apartinind lui Matyas Gabriel Viorel si Tirdea Paul Petre au obtinut 31 de credite in valoare totala de peste 170 de miliarde de lei. De retinut, in acest caz, ca numai in doua luni, Sucursala a acordat unei singure firme controlate de invinuiti 25 de credite, garantate prin file CEC emise ilegal de o societate din Vilcea, apartinind inculpatului Marin Ion.


Atit vicepresedintele Bancii Comerciale Române, cit si directorul Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala BCR ar fi contribuit, prin actiuni sau inactiuni, la crearea, organizarea, planificarea si desfasurarea activitatii de creditare in conditii nelegale sau cu incalcarea normelor bancare din cadrul Sucursalelor aflate in subordine.


Alti 16 functionari bancari, invinuiti de procurorii PNA


Alaturi de cei doi inalti responsabili din Centrala BCR, pentru totalitatea creditelor acordate ilegal de Sucursalele din sectoarele 4 si 6 Bucuresti ale bancii au mai fost pusi sub invinuire 16 functionari bancari: directorii si, totodata presedinti ai Consiliului Director, Staicovici Mihaela si Hajdu Mihai; directorii adjuncti Popescu Clara si Anghelea Doina; contabilii sefi Radescu Maria si Mogoi Elena; consilierii juridici Misu Diana Aura si Gogolan Maria; sefii Serviciului credite Banu Gabriel si Voicu Verginica – toti membri ai Consiliului Director; precum si ofiterii de credite Toma Doina, Apopei Merilena (de la Sectorul 4) si Rais Luminita, Stanciu Sorin, Prisecariu Mihai si Pandel Carmen Florentina.


De exemplu, de la Sucursala BCR – Sector 6 Bucuresti a fost favorizata obtinerea creditelor in valoare totala de peste 1.200 de miliarde de lei. Astfel, anchetatorii au retinut ca invinuitul Hajdu Mihai, in dubla sa calitate de director al Sucursalei BCR – Sector 6 si de presedinte al Consiliului Director, in mod intentionat nu ar fi organizat, coordonat si controlat activitatea de inregistrare si raportare a societatilor comerciale controlate de Matyas Gabriel Vioerl si Tirdea Paul Petre, desi de la inceputul creditarii (dar mai ales pe parcursul derularii creditelor) au existat elemente clare care dovedeau interdependenta dintre ele, precum si relatiile cu firmele din judetul Vilcea reprezentate de inculpatul Marin Ion.


De asemenea, Hajdu Mihai ar fi creat un circuit de documente comerciale si financiar – bancare false in vederea acordarii de credite cu incalcarea dispozitiilor legale si a normelor bancare. De altfel, in sarcina invinuitului s-a retinut si savirsirea infractiunii de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata.


Mai mult, in toata perioada care face obiectul prezentei cauze penale, el ar fi semnat, impreuna cu seful Serviciului credite, contabilul sef si ofiterul de serviciu, referatele de credite pe care le aproba ulterior in sedinta comitetului director al Sucursalei. Totodata, semna contractele de credit pentru societatile comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel, impreuna cu seful Serviciului credite, contabilului sef, juristul bancii si beneficiarul de credite.


Alaturi de ceilalti salariati din banca, Hajdu ar fi sprijinit efectuarea multiplelor transferuri cu importante sume de bani in contul societatilor comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel sau a altor persoane fizice.


In mod similar si din dispozitia invinuitilor Mihai Ilie si Treapat Mihai Laurentiu din conducerea Centralei BCR, s-ar fi implicat in activitatea ilegala de creditare si functionarii Sucursalei Sector 4 – Bucuresti.


Alte credite, la alta banca – Romanian International Bank …


Din probele administrate in cauza s-a stabilit, de asemenea, ca in mai putin de patru luni (octombrie 2002- ianuarie 2003) societatile aflate sub controlul lui Matyas Gabriel Viorel si Tirdea Paul Petre au fost favorizate de invinuitul Balan Niculae, vicepresedinte la Romanian International Bank, in obtinerea ilegala a 40 de credite, in cuantum de aproape 510 miliarde de lei de la aceasta banca. In fapt, invinuitul ar fi intervenit in operatiunile de avizare din punctul de vedere al legalitatii si ar fi sprijinit creditarea cu rapiditate a celor cinci societati din Bucuresti, desi acestea nu erau clienti ai bancii. Totodata, ar fi impus personalului din subordine, respectiv de la Sucursalele Mosilor si 13 Septembrie din Bucuresti, sa efectueze, cu prioritate, operatiuni bancare solicitate de invinuitii Matyas Gabriel Viorel si Tirdea Paul Petre si sa accepte cec-uri si alte documente justificative care nu aveau la baza tranzactii economice reale.


In cadrul acestei unitati bancare au mai fost pusi sub invinuire opt inalti functionari bancari de la Sucursalele Mosilor si 13 Septembrie: directorii si, totodata, presedinti ai Comitetului de credite, Pausescu Daniel si Popescu Mioara; contabilii sefi Serban Vasilica si Florea Luminita; Vrinceanu Daniela Florina, toti membri ai Comitetelor de credite; ofiterii de credite Iliu Roxana, Radu Simona Andreea si Georgescu Cosmin.


Activitatea din Sucursalele Romanian International Bank a fost in strinsa legatura cu alte unitati bancare, precum si cu Sucursala BCR Novaci, judetul Gorj, prin conturile carora, societatile comerciale reprezentate de Matyas Gabriel Viorel si Marin Ion (trimis deja in judecata de PNA in alte doua dosare penale cu prejudicii de 296 de miliarde respectiv, 126 de miliarde de lei alaturi de alti inculpati) au efectuat, planificat si organizat in mod repetat, insemnate plati, transferuri, ridicari si depuneri de numerar, in interesul unuia sau altuia.


Inculpatii au creat circuite financiar-bancare interdependente pentru obtinerea de foloase


Relatiile de cooperare, planificare, coordonare si control asupra activitatii societatilor comerciale din grupurile reprezentate de Matyas Gabriel Viorel in Bucuresti si de Marin Ion la Vilcea au condus la interdependenta si la continuitatea activitatii ilegale de creditare din sisteme diferite de banci. Au fost create, astfel, circuite financiar-bancare interdependente cu scopul de a obtine foloase in mod reciproc, atit de catre societatile comerciale din grupurile reprezentate de cei doi inculpati, cit si de bancile in cauza, prin acordarea de credite noi pentru rambursarea altora aflate la scadenta. In si din aceste banci (BCR si RIB) au fost incasate, respectiv efectuate, plati si transferuri cu sume importante de bani pentru societatile comerciale care au beneficiat de credite de la BCR – Sucursala Novaci, unde a fost localizata frauda de peste 788 de miliarde de lei, reclamata initial si care a determinat declansarea cercetarilor in prezentul dosar penal.


Credite frauduloase si de la Banca Româneasca – Sucursala Baneasa


Cea de-a treia unitate bancara intrata in circuitul de obtinere frauduloasa a unor credite este Banca Româneasca – Sucursala Baneasa, de la care o singura firma reprezentata de invinuitul Matyas Gabriel Viorel, dar controlata efectiv de cumnatul sau, Tirdea Paul Petre, a obtinut in mai putin de o luna trei credite pe ordine de plata, in valoare totala de 45 de miliarde de lei. Functionarii bancari angajati in acordarea si utilizarea ilegala de credite si pusi sub invinuire sint: Patrichi Nicolae, director si presedinte al Comitetului de credite; Baietii Mihaela, contabil sef, si Protopopescu Mihaela, membri ai Comitetului de credite si Lupu Madalin, ofiter credite.


In legatura cu obtinerea ilegala de credite de la sucursalele din Bucuresti ale acestor trei banci au fost pusi sub invinuire in prezentul dosar penal: Matyas Gabriel Viorel si cumnatul sau, Tirdea Paul Petre, care a coordonat intreaga activitate infractionala a grupurilor de firme constituite in Bucuresti si judetele Vilcea si Gorj, precum si Tirdea Andrei Alexandru (fiul lui Tirdea Paul Petre), Dancescu Renata si Cristea Valentin Marius, reprezentanti ai societatilor comerciale din Capitala care au beneficiat de credite.


Credite garantate de Ion Marin cu instrumente de plata fictive


Atit de la Banca Comerciala Româna, cit si de la Romanian International Bank si Banca Româneasca, cele cinci firme controlate de invinuitii Matyas Gabriel Viorel si Tirdea Paul Petre au atras credite in valoare totala de aproape 2.000 de miliarde de lei, garantate cu instrumente de plata emise fictiv de firmele din grupul apartinind inculpatului Marin Ion.


La rindul lor, aceste firme luau si ele credite de la Sucursalele Novaci si Gorj ale Bancii Comerciale Române sau de la Agentia Corabia, judetul Olt, a aceleiasi unitati bancare, scontind, partial, instrumente de plata emise de grupul de societati controlate de invinuitii Matyas Gabriel Viorel si Tirdea Paul Petre. Diferenta de bani era folosita pentru constituiri de depozite, majorari de capital social, achizitii de autoturisme, cumparari de imobile si transferuri bancare, multe fiind realizate fara documente justificative.


Relatiile contractuale dintre cele doua grupuri de firme au avut drept scop intrarea in circuitul bancar a efectelor comerciale, desi documentele incheiate si parafate de invinuiti nu indeplineau conditiile de valabilitate prevazute de lege. Pentru a obtine creditele de la cele trei unitati bancare, invinuitii s-au folosit de metoda numirii unei singure persoane ca administrator al mai multor societati comerciale care, de regula, nu desfasurau operatiuni comerciale prin conturi bancare. Totodata, administratorii erau rude sau apropiati ale persoanelor care administrau firma de baza (cei doi invinuiti), schema functionind in conditiile in care bancile nu le considerau debitor unic, ci simple societati, fara nici o relatie intre ele, cu toate ca banii obtinuti din credite se concentrau la unitatea de baza.


Creditele tip „suveica“, aplicate cu succes mai bine de un an


In acest joc piramidal, expunerea bancii a crescut permanent, tip suveica, banii obtinuti din credite fiind folositi pentru achitarea unor rate scadente ale altor credite vechi, comisioane bancare, mita, in folos personal, fiind implicate mai multe societati comerciale care desfasurau scriptic schimburi comerciale cu valori foarte mari. Este si cazul lui Marin Ion care, din cauza folosirii unor credite obtinute de la BCR Novaci in interes personal si a cresterii dobinzilor, a intrat in relatii de afaceri cu invinuitul Tirdea Paul Petre, care l-a asigurat de ajutorul sau pentru contractarea unor noi credite bancare, din ce in ce mai mari, atit de la BCR, cit si de la RIB si Banca Româneasca.


O alta cerinta pentru ca activitatea infractionala sa aiba succes a constat in determinarea, in diverse mijloace ilicite, a conducerilor bancilor si a ofiterilor de credite sa „nu observe“ interdependenta dintre aceste firme si faptul ca ele erau deja constituite in debitor unic.


La acestea se adauga multitudinea de documente justificative incheiate in fals si atestind activitati comerciale nereale pe care reprezentantii societatilor solicitante de credite le prezentau bancilor pentru obtinerea banilor.


Conform procurorilor PNA, aceasta cauza nu este de natura sa afecteze buna reputatie a entitatilor bancare implicate, acestea fiind banci reprezentative pentru sistemul bancar românesc. De altfel, anchetatorii au colaborat activ cu reprezentantii bancilor respective, pentru a le pune la dispozitie toate documentele necesare stabilirii situatiei de fapt expuse.


Mai mult, procurorii anticoruptie si conducerile celor trei banci au depus toate diligentele in vederea rambursarii majoritatii creditelor si acoperirii prejudiciilor constatate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS