• In plin centru al Craiovei, sub privirile ingaduitoare ale politiei decapitate, ale edililor, ale inspectorilor in constructii, ale arhitectilor si ale tuturor organelor de ancheta, hotelul este hacuit de tot felul de indivizi • Procurorilor si politistilor din Craiova le tremura vipusca si le dirdiie cravata de frica lui Mititelu si a celor din spatele lui, preferind strategia „ciocul mic si capu’ in cutie“ • In timp ce Craiova a incaput pe mina mafiotilor, politia doljeana o tine tot in pensionari si concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, iar procurorii se feresc ca dracu’ de tamiie de cercetari profunde pentru ca nu stiu niciodata pe care dintre sefi ii deranjeaza un dosar sau altul • Politia si Parchetul raspund insa prompt la plingerile pentru calomnie si insulta indreptate impotriva ziaristilor, care nu fac altceva decit sa scrie negru pe alb ceea ce stie tot orasul • Adrian Mititelu pare mai destept decit este daca avem in vedere modul in care a intrat in posesia hotelului New York din Craiova, aflat din 1975 pe lista monumentelor istorice protejate de lege • Timp de cinci ani, hotelul s-a „plimbat“ intre Siclitaru, Staicu si Mititelu, perioada in care adevaratii proprietari, mostenitorii de drept ai defunctului Nicolae Dragomir, stau cu caciula in mina la usile instantelor de judecata • Primaria Craiova il ajuta inca o data pe Mititelu, pastrind tacerea asupra persoanelor care stapinesc hotelul New York
Hotelul New York din centrul istoric al Craiovei nu este doar o cladire veche, care ar merita renovata, ci este chiar o parte din istoria acestui oras. Cladirea aflata acum pe strada Sfintul Dumitru nr. 1 a fost construita in anul 1900 si a apartinut unui mare boier craiovean, Geblescu. La inceputul secolului trecut, un ardelean din comuna Sadu, judetul Sibiu, Nicolae Dragomir, a plecat, ca multi români, in America sa faca bani. Dupa citiva ani s-a reintors in tara cu multi bani pentru acele timpuri, pe care i-a investit in proprietati rentabile. In acest context a cumparat prin licitatie fostul hotel Geblescu impreuna cu o casa de locuit, care era lipita de zidul hotelului. Pentru ca imobilul, constructie impresionanta ca dimensiune si stil, nu avea nici lumina electrica, nici apa curenta si nici telefon, Dragomir a renovat complet cladirea, introducind curentul electric, apa curenta si telefon ca utilitati ce sporeau confortul hotelului si-l transformau in hotel de prim rang, adica in ceea ce astazi ar corespunde unui hotel de cinci stele. Dupa o lunga suferinta, proprietarul hotelului a murit la sfirsitul anului 1929 si si-a lasat toata averea sa din tara si din America celor sase frati ai sai. Testamentul lui Nicolae Dragomir a fost deschis in anul 1930 si, timp de 75 de ani, a fost pastrat de mostenitorii acestuia, desi nimeni nu credea ca timpurile se vor intoarce. Pentru ca fiecare dintre cei sase frati a avut mai multi mostenitori, s-a ajuns ca, in timpurile noastre, averea lui Dragomir din Craiova sa fie revendicata de aproximativ 80 de descendenti. Ca unul care stia cit de greu se fac banii cinstiti, Dragomir a tinut ca hotelul sa nu fie instrainat in afara familiei, fapt pentru care a prevazut in documentul testamentar ca, in situatia in care unul dintre frati nu va avea mostenitori directi, partea care s-ar cuveni acestuia sa fie trecuta automat in proprietatea fratilor care au copii. Testatorul a introdus o clauza speciala, prin care hotelul nu putea fi instrainat, ci doar mostenit. Nu avea de unde sa stie Dragomir, la data la care si-a facut testamentul, ca peste 75 de ani, Adrian Mititelu, zis Arjic, dedulcit la mostenit boieri, ii va stapini hotelul, in ciuda si in dispretul mostenitorilor legali, care si in prezent se roaga de statul român democratic sa le dea ceea ce le-a confiscat ilegal in anul 1950 si la fel de ilegal le-a mai furat o data in 2000, cind, printr-un artificiu condamnabil, l-a vindut unui personaj la fel de controversat ca si cel care stapineste acum hotelul.
Primaria, complice cu Mititelu
Dupa instaurarea epocii comuniste, in anul 1950, conform Decretului 92, hotelul a fost nationalizat. Dupa anul nationalizarii, cladirea a gazduit mai multe institutii, fara a iesi din proprietatea statului. Ultima institutie care a avut cladirea in administrare a fost UFET Craiova, devenita STTPPL Craiova si ulterior sectie a ROBUR SA Tirgu Jiu. In aprilie 2000, ROBUR a fost cumparata de la FPS Mehedinti de societatea REBONIS GRUP SRL, unde actionar 100% era Iulian Siclitaru, unul dintre cele trei personaje care, in ultimii cinci ani, a detinut sub o forma sau alta hotelul in discutie. Societatea lui Siclitaru a cumparat de la ROBUR pachetul majoritar de actiuni, care era de peste 70%. De aici incolo incep problemele pentru mostenitori, care si-au exprimat dorinta de a intra in posesia mostenirii dupa Dragomir, inca de la aparitia Legii112/1995. Legea amintita le dadea dreptul acestora sa primeasca despagubiri banesti pentru hotelul de care, in acea vreme, statul tinea cu dintii. Nu li s-a oferit nici un leu, dar nici nu li s-a dat hotelul. Mai mult decit atit, fosta conducere de atunci a ROBUR, reprezentata de directorul V. Balanescu, a facut toate demersurile pentru a introduce in proprietatea unitatii de stat pe care o reprezenta intregul hotel. S-au facut demersuri la Ministerul Industriei pentru a se obtine certificat de proprietate pentru terenul aflat sub constructie si s-a obtinut certificatul in anul 1997. In acest fel, ROBUR detinea pamintul, iar statul cladirea de pe el. Organele de ancheta de pe raza judetului Dolj, politisti si procurori, ar putea cerceta cum a intrat ROBUR Tirgu Jiu in proprietatea terenului pe care este hotelul, in conditiile in care sectia de la Craiova avea doar citeva birouri intr-o aripa a cladirii, iar pentru desfasurarea activitatii nu era necesar acest certificat de proprietate, deoarece pe platforma industriala de vest a orasului se desfasura activitatea de baza, unde sectia dispunea si de cladire, si de spatiu de depozitare a masei lemnoase pe care o prelucra. Acest certificat emis in anul 1997 a constituit punctul de plecare al nelegiuirilor prin care hotelul New York a intrat initial in proprietatea lui Siclitaru. Dupa aparitia Legii 10/2001, prin care proprietatile confiscate abuziv de stat puteau fi retrocedate fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, reprezentantii celor 80 de mostenitori ai lui Dragomir au cerut instantei de judecata sa le redea din nou dreptul de proprietate asupra hotelului, dar mai intii au notificat Primaria Craiova. Pentru ca in 60 de zile de la depunerea notificarii nr. 533/2001 Primaria Craiova nu a catadicsit sa raspunda semnatarilor notificarii, acestia au apelat la justitie. Totusi, in gestiunea primariei se mai afla si acum un dosar care poarta numarul notificarii depuse si in care se gasesc toate documentele cerute de lege pentru a demonstra dreptul de proprietate si dreptul de imputernicire al celor care au facut solicitarea. Este inexplicabil(?!) de ce Primaria Craiova, timp de patru ani, nu a dat nici un fel de raspuns celor care si-au cerut proprietatea, determinindu-i pe acestia sa intre in hatisul descurajant al chichitelor avocatesti.
Staicu ia de la Siclitaru si-i da lui Mititelu
Dupa ce in luna aprilie 2000, firma lui Siclitaru, REBONIS, a intrat in posesia pachetului majoritar de la ROBUR, noua conducere a societatii, care era tot cea veche, s-a grabit sa-si intabuleze dreptul de proprietate asupra unei parti din hotel denumita in lucrarea cadastrala A1. In Cartea Funciara, la nr.12109, partea 1, imobilul este descris ca fiind compus din etaj 1 cu 18 birouri, patru holuri, casa scarii, doua grupuri sanitare, o magazie, etaj 2 compus din 26 de birouri si etaj 3 compus din 18 birouri, sapte magazii, cinci holuri si casa scarii. Dupa ce Siclitaru a devenit proprietar majoritar la ROBUR, a cerut judecatorului delegat de la Cartea Funciara sa treaca si restul cladirii in proprietatea ROBUR, care nu putea sa fie completa daca nu avea subsolul si parterul, adica inca 44 de incaperi. In acest mod, Siclitaru s-a vazut stapin pe cele peste 100 de incaperi ale hotelului care i-a apartinut lui Dragomir. Nu stim daca Siclitaru, prin ROBUR, a avut sau nu nevoie de citeva sute de milioane de lei in aceasta perioada, dar a facut rost de ei imprumutindu-se in februarie 2001 la RICH BANK, un fel de cooperativa de credit controlata de Dinel Staicu, al carei sediu era in acelasi loc cu alte firme controlate de temutul om de afaceri, doctor in economia subterana. Pentru imprumut a ipotecat cu contractul de ipoteca nr.280 din 12 .02. 2001, asa cum este mentionat in cartea hotelului, imobilul de sub A2. Imobilul de la A2 era compus din subsolul si parterul hotelului, asa cum sint mentionate in cererea adresata judecatorului delegat la data de 11.10.2001. Or, la data intocmirii contractului de ipoteca, subsolul si parterul nu erau intabulate la Cartea Funciara, acest lucru facindu-se mult mai tirziu, dupa opt luni. Increderea bancii in partenerul de afaceri a fost probabil nelimitata din moment ce banca a acceptat ipoteca pe un bun neintabulat! Din documentele incheiate in jurul hotelului reiese faptul ca la zece luni de la instaurarea ipotecii pe parterul si subsolul hotelului, in favoarea RICH BANK, imprumutul de 700 de milioane de lei a crescut la doua miliarde de lei, iar executorul judecatoresc Ivanovici Cristudor executa ipoteca si la licitatie, subsolul si parterul hotelului au trecut in proprietatea societatii BMO OLTENIA SA, al carei actionar majoritar cu 93,8% este Asociatia Crestin Ortodoxa Podari, formata la rindul ei din zeci de asociatii controlate de Dinel Staicu. In aceste conditii, hotelul, conform Cartii Funciare, are doi proprietari: Siclitaru prin ROBUR detine etajele 1, 2, 3, care formeaza corpul A1, iar Staicu prin BMO detine subsolul si parterul, care formeaza corpul A2. Daca Dinel Staicu poate demonstra obtinerea unei parti din imobil pe baza executarii unei ipoteci, Siclitaru nu poate demonstra sub ce forma a intrat in proprietatea etajelor hotelului pentru ca simpla cumparare a pachetului majoritar de la ROBUR nu-i confera dreptul de proprietate asupra hotelului. O perioada de timp, lucrurile pareau ca s-au linistit, pina cind pe rolul Tribunalului Dolj a intrat actiunea de revendicare in natura a hotelului New York, inaintata de mostenitorii proprietarului Dragomir. La jumatatea anului 2003, ipoteca s-a radiat la cererea Asociatiei FPP Oltenia, aflata tot in sfera de influenta a lui Dinel Staicu. In septembrie 2004, in baza unui contract de schimb, parterul si subsolul hotelului (A2) trec de la societatea BMO Oltenia la o societate controlata de Adrian Mititelu, SC SICO SA. Doua luni mai tirziu, in 18.11.2004, pentru ca SICO a fuzionat cu REGIONAL MEDIA, corpul de cladire A2 a trecut in proprietatea lui REGIONAL MEDIA, unde Mititelu detine ca persoana fizica 2,8% iar AAGIROM 56,5%. Din ultima firma, Mititelu detine 55% din actiuni. La prima instanta, Tribunalul Dolj, mostenitorii au obtinut o hotarire nefavorabila, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel, unde reprezentantii celor 80 de mostenitori au sanse reale de cistig. Pentru ca statul, reprezentat de Ministerul Finantelor, care la rindul sau este reprezentat de Directia Finantelor Publice Dolj, ar putea sa se arate interesat de modul in care a pierdut din vedere o proprietate in favoarea „nominalizatilor“, hotelul a inceput sa fie plimbat de pe o firma pe alta.
Mititelu distruge un monument istoric sub privirile ingaduitoare ale intregului oras
Ca sa se piarda urma hotelului, desi se afla in centrul istoric al Craiovei, Mititelu a inventat chiar in luna in care s-a inregistrat apelul mostenitorilor la Curtea de Apel o alta firma, SC HOTEL NEW YORK SRL, la care actionari sint REGIONAL MEDIA, cu 98%, si Mititelu impreuna cu nepoata sa Claudia Preoteasa, cu 2%. Cum era de asteptat, REGIONAL a venit in noua firma care poarta numele hotelului cu aport de capital chiar cu hotelul, care, daca ar fi sa ne luam dupa inscrisurile de la Cartea Funciara, ar insemna subsolul si parterul (A2) primite de la Dinel Staicu prin firma BMO Oltenia. Imediat dupa ce si-a intabulat proprietatea in Cartea Funciara pe numele firmei noi, s-a si apucat de treaba, adica de spart pereti si de instalat termopane. Mititelu se face ca nu stie ca tot ceea ce a intabulat ca proprietate la Cartea Funciara figureaza din anul 1975 pe lista monumentelor istorice, lista care este aparata de legile acestui stat, ce s-a dovedit de atitea ori neputincios in fata ofensivei mari a acestui mititel. Directia de cultura si patrimoniu a Consiliului Judetean Dolj nu observa ca Mititelu mutileaza monumentul istoric, fapta pentru care, intr-un stat normal, ai sta multi ani la puscarie. „Mititelu a facut acelasi lucru si cu cladirea de pe strada Kogalniceanu nr. 17, unde a spart si compartimentat, cum l-a taiat capul, iar noi nu am putut decit sa-i dam amenda. La un monument arhitectonic, cum este hotelul in discutie, nu poti sa bati nici macar un cui fara aprobarea Comisiei regionale a monumentelor istorice, iar comisia nu si-a dat nici o aprobare pentru ca Mititelu nu a cerut-o“, a spus arhitect Marcel Berindei, de la Directia de cultura a Consiliului Judetean Dolj. In astfel de conditii, ne intrebam ce ar mai trebui sa faca Mititelu in acest oras pentru ca procurorii si politistii doljeni, carora le tremura izmenele de frica, sa-i stopeze „avintul revolutionar“. In ritmul in care lucreaza personajul, s-ar putea sa auzim ca in mostenirea primita de la parintii sai, din Booveni, intra si sediul actual al prefecturii, care si el este cuprins in lista monumentelor istorice pentru care Mititelu a facut o adevarata pasiune. Ca ziaristi sintem si noi curiosi, ca, de altfel, intregul oras, sa aflam de la organele de cercetare, Parchete si Politie, cit de legale sint demersurile prin care hotelul New York a ajuns la Mititelu!
