Conturile de dinainte de 1989, sold 0
Presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni este hotarit sa rada conturile inactive prin dispunerea de comisioane care sa toace valoarea depozitelor uitate. Ca sumele sa para fara valoare, banca va trece la „genocid“ imediat dupa denominare.
Noul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, a promis o strategie dinamica, o data cu preluarea conducerii bancii de economii, anuntind ca, in scurt timp, CEC va putea lucra ca oricare alta banca comerciala.
„CEC a incheiat anul trecut cu profit, dar in primul trimestru din 2005 banca a inregistrat pierderi de citeva miliarde din cauza scaderii peste noapte a dobinzilor interbancare, deoarece CEC este expusa in proportie de peste 85 la suta pe credit guvernamental’“, a explicat Eugen Radulescu.
„Pe parcursul anului acesta vom iesi din rezultatele negative si vom intra pe profit“, a dat asigurari Radulescu. Strategia CEC include lansarea cardurilor si a produselor in valuta, iar prima etapa va fi reprezentata de transferurile internationale valutare.
Conturile inactive, „tocate“ de comisioane
Radulescu a declarat pentru Rompres ca, pentru conturile inactive, care dupa denominare vor avea valori foarte mici, vor fi aplicate comisioane de administrare, pentru ca acestea sa poata fi inchise. In prezent, CEC are citeva mii de astfel de conturi cu depuneri de dinainte de 1989, erodate de inflatie.
Potrivit unor surse din CEC, in prezent n-ar exista o statistica privind aceste tipuri de conturi.
CEC detinea peste 90% din depozitele populatiei la nivelul anului 1989.
Conform anuarelor statistice, la sfirsitul anului 1989, soldul general al economiilor populatiei la CEC era de 201,7 miliarde de lei, in valoare nominala, iar conturile active egalau in numar populatia.
La granita de sistem dintre 1989 si 1990, românii aveau la CEC o suma care reprezenta mai mult de un sfert din PIB-ul României. Daca s-ar fi pastrat proportia, astazi economiile la CEC ar fi reprezentat ceva mai mult decit masa monetara totala a tarii, adica peste 650.000 de miliarde de lei.
Credite in zona rurala
„Vom merge pe un mic furnizor de servicii de transfer de valuta, care se va concentra pe comunitatile românesti din strainatate. De asemenea, vom incepe acordarea de credite in zonele rurale. Vom oferi in zonele rurale toate serviciile pe care le are o banca comerciala.
Vom lansa, in scurt timp, un credit de nevoi personale de 50.000 de euro, dupa succesul inregistrat cu creditele de 5.000 si 20.000 de euro, lansate recent“, a spus presedintele CEC.
El a indicat ca este deja vizibila cresterea creditului neguvernamental la CEC, care ajunge in prezent la 15% din totalul activelor. Banca isi propune cel putin triplarea indicatorului. CEC are, in prezent, active lichide de peste un miliard de euro.
Presedintele CEC a recunoscut ca este nevoie de o mai mare orientare catre clienti in ceea ce priveste creditarea, aratind ca gradul de risc al CEC reprezinta in prezent 0,4 la suta din bilant.
Depozitele, garantate 100% de stat pina la schimbarea statutului
Radulescu a dat asigurari ca masura de garantare de catre stat 100% a economiilor va fi mentinuta pina la modificarea statutului CEC, cind depunerile vor fi garantate in limitele stabilite de Fondul de Garantare in Sistemul Bancar.
Venit la conducerea CEC in plin proces de privatizare a institutiei, Radulescu afirma ca „sint unii care preseaza din interior si din afara tarii ca privatizarea sa fie grabita si sa aiba loc o data cu privatizarea BCR“. Radulescu considera ca acest tandem nu este oportun, deoarece este vorba de institutii cu structuri total diferite.
„Parerea mea este ca ar fi o greseala ca BCR si CEC sa intre deodata la privatizare. Niciodata nu vinzi cei mai buni cai deodata, iar acestia sint ultimii doi cai, cei mai buni din Europa. Stim de ce se fac presiuni, deoarece cu cit trece timpul mai mult, cu atit creste pretul celor doua banci“, a apreciat presedintele CEC. „Cred ca ar trebui vindut intii CEC, caci este mai slab decit BCR si are nevoie de investitii mai mari. Cu toate acestea, oricare dintre ele ar fi vinduta a doua, pretul va creste cu cel putin zece la suta. Experientele din anii trecuti au demonstrat ca, in orice am investit noi ca ulterior sa privatizam, s-a vindut mai prost, asa ca este bine ca investitiile sa fie facute tot de cumparator“, a spus Eugen Radulescu. La privatizare, cind se vorbeste despre restructurare, trebuie sa se tina cont de personal, si nu de numarul de unitati.
Unitatile nu trebuie reduse, a subliniat acesta. In cursa pentru privatizarea CEC se afla nume importante ca Erste Bank, Raiffeisen sau HVB. Radulescu a spus ca la Ministerul Finantelor este in analiza un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Statutului CEC, „pentru a putea lucra ca toate bancile“. Comisia de Privatizare a CEC este alcatuita din MFP, BNR, Ministerul Justitiei si AVAS.
