Destinatiile banilor transferati din România, printr-o banca din Paris, erau Dubai, Emiratele Arabe Unite, Kuweit si China
Desi cunoscuta in ansamblu de cititori, tipologia finantarii terorismului contine multe detalii pentru descoperirea carora analistii financiari specializati in prevenirea si combaterea spalarii banilor lucreaza cot la cot cu serviciile secrete, precum si cu structurile similare din strainatate. Un astfel de caz, in care suma presupusa a fi fost destinata teroristilor prin intermediul unor firme-fantoma si al unor persoane apropiate familiei Bin Laden era de 750.000 de dolari, a fost analizat de specialisti, dosarul fiind trimis Ministerului Public spre solutionare.
Analistii Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor au demarat verificarile in urma unor sesizari primite din partea autoritatilor române, potrivit carora un cetatean arab care ar fi avut legaturi cu familia Bin Laden ar fi finantat terorismul prin intermediul unei societati comerciale din nordul tarii si al unor firme-fantoma controlate de un cetatean sirian.
Potrivit informarii, cetateanul arab ar fi cumparat, in schimbul unui milion de dolari, pachetul majoritar de actiuni al unei societati comerciale detinute de APAPS. Suma a fost achitata integral la semnarea contractului, iar societatea cu pricina a contractat imediat credite bancare in valoare de 250.000 de dolari.
Firme-fantoma
Continuind cercetarile, analistii financiari ai Oficiului au descoperit ca sumele erau investite in România prin intermediul administratorilor unui grup de societati „fantoma“ coordonate de cetateanul arab care a cumparat actiunile de la APAPS, savirsind astfel infractiunile de contrabanda, inselaciune, fals si uz de fals.
Suma totala, de 2,35 milioane de dolari, a fost transferata, in transe, unor societati din tarile arabe care au utilizat in acest scop documente fictive de import de marfa (in speta, facturi mai vechi de un an, platile externe fiind facute catre terti, altii decit titularii marfurilor). Mai mult, sustin anchetatorii, desi firmele-fantoma inregistrate in România au efectuat operatiuni bancare cu sume foarte mari, acestea nu au depus documentele financiar-fiscale cerute de lege, cele peste 2,35 milioane de dolari fiind transferate, ulterior, din conturile firmelor din tarile arabe in contul personal al cumparatorului de actiuni de la APAPS. La cererea patronului firmei, un milion din aceasta suma a fost transferat in contul APAPS pentru achitarea pachetului de actiuni, restul de 1,35 milioane de dolari fiind transferate in contul firmei sale cu justificarea „investitii directe ale nerezidentilor in România“.
„Spalarea“ banilor, prin intermediul conturilor bancare
Societatea ale caror actiuni au fost cumparate de la APAPS a beneficiat de o linie de credit pentru investitii, acordata de o banca din România, valoarea creditului fiind de 250.000 de dolari. Suma a fost folosita pentru a efectua plati in favoarea unei firme din Emiratele Arabe Unite, justificarea oferita bancii pentru aceste operatiuni fiind: „cval. import marfa – plata in avans“.
Numai ca, potrivit anchetatorilor, firma din Emirate nu figura in evidentele Autoritatii Nationale a Vamilor din România ca fiind partener extern al fostei societati detinute de APAPS, concluzia anchetatorilor fiind ca sfertul de milion de dolari a fost transferat „la extern“ fara justificare economica.
Mai mult, conturile firmei au fost creditate de catre diversi parteneri de afaceri din România cu echivalentul in lei a 800.000 de dolari, si ei transferati integral unor societati din afara tarii (Dubai, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, China) care au incasat banii, fara a furniza produsele prevazute in comenzi, desi termenele de livrare au fost depasite. O parte dintre sumele incasate cu titlul de „avans marfa“, in speta 300.000 de dolari, au fost returnate, de catre unele dintre companii, in conturile fostei firme detinute de APAPS deschise la o banca din România. Un simplu calcul arata ca sumele supuse procesului de spalare a banilor totalizeaza 750.000 de dolari, 250.000 de dolari proveniti din creditul bancar obtinut de societatea ale caror actiuni au fost cumparate de la APAPS si apoi transferat, fara justificare economica, firmei din Emirate, precum si diferenta dintre echivalentul in lei a sumei de 800.000 de dolari incasata de la partenerii de afaceri (transferata in afara tarii cu titlul „avans marfa“) si suma de 300.000 de dolari (returnata societatii de catre o parte din aceste companii straine).
Devalizarea societatii
Din analiza rulajelor conturilor bancare al caror titular este societatea detinuta in trecut de APAPS, coroborata cu cea a informatiilor transmise de Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi, a rezultat faptul ca, in perioada analizata, conturile deschise de societate au fost debitate cu suma de 40 de miliarde de lei in favoarea unor societati comerciale inmatriculate in România care functioneaza ca firme-fantoma. La rindul lui, acest grup de firme-fantoma a efectuat transferuri externe in valoare totala de aproximativ un milion de euro, desi in baza de date a Autoritatii Nationale a Vamilor din România respectivele societati figurau cu importuri in valoare totala de numai 35.000 de euro.
Implicarea sirianului
Analistii au descoperit, ulterior, ca patronul firmei-fantoma din România, cetateanul sirian prin intermediul caruia patronul societatii cumparate de la APAPS a „spalat“ cea mai mare parte din bani, figura cu un cont deschis la o banca din Franta, tara din care a ordonat efectuarea unor transferuri externe.
Potrivit anchetatorilor, 50.000 de dolari au fost transferati de sirian in contul deschis de cetateanul arab (patronul societatii aflate initial in posesia APAPS) la o banca din România, suma fiind supusa schimbului valutar (rezultind 1,7 miliarde de lei) si folosita ulterior pentru efectuarea unor plati catre APAPS. Alte 100.000 de dolari au fost transferate in contul societatii arabului, fiind incasate de catre acesta in lei si transferate apoi, prin patru ordine de plata de cite 800 de milioane de lei fiecare, in favoarea societatii-fantoma patronate de sirian. In aceeasi perioada, firma-fantoma a scos din tara, nejustificat, suma totala de 100.000 de dolari, in favoarea altei societati comerciale din strainatate.
Anchetatorii au descoperit ca, dupa ce a incasat de la firma-fantoma pe care o patrona, fara justificare economica, suma totala de 150.000 de euro, sirianul a inchis circuitele financiare fictive dintre el si cetateanul arab, precum si dintre societatile pe care le patronau. Dosarul a fost trimis procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Ministerului Public, care au solicitat instantei arestarea preventiva in lipsa a celor doi pentru o perioada de 30 de zile.
