4 C
Craiova
miercuri, 13 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateStatul, in cautarea proprietatilor pierdute

Statul, in cautarea proprietatilor pierdute

Directia Apelor Craiova se cearta cu Staicu pentru digul de la Jiu


Digul de protectie impotriva inundatiilor construit pe malul drept al riului Jiu isi cauta si acum proprietarul. Desi este considerat obiectiv de importanta strategica, digul are o situatie juridica incerta, lucru descoperit de noua conducere a Directiei Apelor Craiova, care incearca de saptamini bune sa dea de urma documentelor care sa ateste statului calitatea de proprietar asupra constructiei. Lucrurile au scapat de sub control in urma cu aproape sase ani, cind mai multe societati controlate de Dinel Staicu au pus mina pe paminturile de linga Abatorul din Podari de pe malul Jiului, unde fostul patron al Universitatii Craiova si-a construit celebrul muzeu RSR. Paradoxal, desi este obisnuit sa preia in proprietate privata obiective care au apartinut statului, Dinel a incheiat in iunie 2000 un contract de tranzactie cu Directia Apelor Jiu din cadrul Companiei Apele Române, prin care ii ceda acesteia digul pe care il „mostenise“ in momentul in care a cumparat Abatorul din Podari. Cu toate acestea, oficialii directiei nu stiu in prezent care este lungimea exacta a digului sau daca acesta se afla inca in proprietatea lui Staicu.


Reprezentantii Directiei Apelor au aflat despre situatia juridica neclara a digului in momentul in care i-au luat la intrebari pe oamenii lui Dinel cu privire la pomii plantati si la podetul pe care l-au construit pe malul Jiului fara avizele necesare. Atunci, unul dintre avocatii lui Dinel le-a reprosat inspectorilor directiei ca institutia nu a preluat digul, desi le-a fost oferit pe tava in urma cu patru ani. Contractul de tranzactie dintre cele doua parti a fost semnat in iunie 2000, pe vremea cind Dinel mai avea inca putina teama de autoritati. SC BDJ SA Craiova, SC Detrans Com SA Podari si SC Frigorifer SA Craiova si Directia Apelor Jiu au parafat o intelegere prin care cele trei firme controlate de Dinel incercau sa preintimpine un eventual proces din partea statului, care sa le puna bete in roate si sa le incurce afacerile pe care le pusese la cale Staicu. „Scopul conventiei de tranzactie il constituie preintimpinarea unui proces care poate sa se nasca (…) datorita incheierii contractelor de vinzare-cumparare din 1999 si 2000, prin care se instraineaza bunul imobil dig pentru aparare impotriva indundatiilor a municipiului Craiova si anexele“, se arata in contractul semnat cu Directia Apelor de Dumitru Serbanescu si Constantin Mitrutoiu, reprezentantii lui Staicu. Oamenii lui Dinel recunosteau ca cele doua tronsoane separate de canalul deversor de ape meteorice faceau parte din domeniul public al statului, date in concesiune Companiei Apele Române de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pe baza unei legi si a unei hotariri de guvern din 1998. Conform contractului, cele trei societati lasau in deplina proprietate digul si anexele, iar Directia Apelor Craiova primea in administrare si in folosinta acelasi obiectiv. Prin aceasta conventie, asa cum este ea denumita in continutul contractului, statul urma sa redevina proprietarul digului, fiind inconjurat din toate partile de proprietatile lui Staicu preluate prin SC BDJ SA, societate aflata in procedura de faliment, procesul desfasurindu-se la Tribunalul Dolj.


Lungimea digului – mister total pentru conducerea Directiei Apelor


Gurile rele spun ca intre fostul director al directiei, Nicolae Ghigiu, si Dinel Staicu ar fi izbucnit la vremea respectiva un conflict de proportii, dupa ce Dinel a cumparat abatorul si paminturile din jur cu dig cu tot. Ghigiu l-ar fi amenintat pe Staicu ca il va da in judecata pentru preluarea digului, iar acesta din urma ar fi declarat ca pe el nu-l intereseaza deloc respectiva contructie. Acesta ar putea fi si motivul pentru care, presat de insistentele fostului director, „marinimosul“ Staicu s-a hotarit in cele din urma sa renunte la dig in favoarea statului, de la care il cumparase prin metode numai de el stiute. In forma in care este redactat, contractul de tranzactie ar putea reprezenta un punct de plecare pentru organele de ancheta in incercarea de a scoate la lumina modul in care a fost posibila vinzarea unui obiectiv de importanta strategica apartinind statului, lucru recunoscut in scris chiar de oamenii lui Staicu. Pe de alta parte, serioase semne de intrebare apar si in privinta valorii juridice a intelegerii dintre cele trei firme si Directia Apelor. Actuala conducere a directiei nu a intrat inca in posesia autentificarii notariale a documentului si nici a anexelor care i-ar putea lamuri pe reprezentantii statului cum stau lucrurile in privinta proprietatii asupra digului. Desi pare incredibil, acestia nu stiu nici macar lungimea aproximativa a digului si nici daca Staicu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra constructiei. „Am facut o adresa catre Biroul de Carte Funciara pentru a vedea daca digul a fost intabulat. Urmeaza sa primim un raspuns in zilele urmatoare“, a declarat directorul Directiei Apelor Craiova, Stefan Stoica. In „ceata“ care pluteste deasupra unui obiectiv de o asemenea importanta, un singur lucru e cert: ori de cite ori vor avea nevoie sa efectueze reparatii la dig, reprezentantii statului vor fi obligati sa-l roage frumos pe Staicu sa le dea voie sa treaca pe proprietatea lui.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS