Rasturnare de situatie in dosarul Rompetrol. Hotarâti sa judece ieri solicitarea procurorilor Ministerului Public de arestare preventiva a lui Dinu Patriciu, magistratii Tribunalului Bucuresti s-au trezit in postura de a delibera asupra cererii de recuzare a Completului.
Evenimentele din ultima saptamâna s-au reflectat in cotatiile actiunilor grupului Rompetrol la Bursa de Valori, care a decis ieri suspendarea tranzactionarii acestora pâna la clarificarea situatiei in justitie.
La mai putin de o jumatate de ora de la inceperea sedintei, procurorii Ministerului Public au cerut ieri recuzarea judecatorului Maria Tripadus, care ar fi trebuit sa decida asupra mandatului de arestare preventiva solicitat de procurori pe numele lui Dinu Patriciu. Sustinând ca desemnata sa solutioneze aceasta cerere a fost judecatoarea Lia Savonea, surse din magistratura ne-au declarat ca motivul invocat de procurori a fost lipsa de obiectivitate a judecatoarei in acest caz.
Potrivit acelorasi surse, se pare insa ca, in prima faza, aceasta a decis amânarea pronuntarii asupra cererii de recuzare, desi ea ar fi trebuit judecata de urgenta, astfel incât procesul sa fie reluat.
Aproape de ora 17.00, cererea de recuzare a completului a fost respinsa, urmând ca in cursul serii magistratii sa se pronunte si asupra exceptiilor invocate de aparatorii omului de afaceri.
Solicitarea de recuzare formulata de Parchet constituie o premiera, având in vedere ca procedura penala face referire strict la partile care pot cere schimbarea unui judecator. Articolele 23 si 24 din Codul de procedura penala indica inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.
In ceea ce priveste legalitatea cererii de recuzare formulata de procuror, avocatii omului de afaceri o considera cel putin ciudata, daca nu chiar abuziva. Decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu, aparator al lui Dinu Patriciu, a afirmat, citat de Mediafax, ca cererea este inadmisibila intrucât Codul de procedura penala prevede clar ca recuzarea poate fi ceruta doar de catre partile din proces (inculpati, martori, invinuiti), si nu de catre Parchet.
Instanta Tribunalului Bucuresti a respins, vineri seara, cererea procurorilor de arestare preventiva a presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu.
Instanta a admis exceptia privind lipsa de ascultare a lui Patriciu in faza de urmarire penala, respectiv una din cele cinci exceptii invocate de avocati ca fiind de ordine publica prevazute de lege ca fiind imperative, astfel incât s-a respins propunerea Parchetului de arestare preventiva.
Dinu Patriciu a iesit din sala de judecata si a declarat ca este o decizie corecta.
Parchetul a facut recurs, care urmeaza sa fie solutionat la Curtea de Apel Bucuresti.
Pe 16 februarie, procurorii Ministerului Public au cerut arestarea preventiva pentru 29 de zile a lui Dinu Patriciu si a vicepresedintilor grupului Rompetrol, Philip Stephenson si Colin Hart, instanta Tribunalului Bucuresti hotarând, initial, judecarea acesteia pe 3 martie a.c. A doua zi, DIICOT solicita, insa, Tribunalului Bucuresti preschimbarea termenului fixat, deoarece contravine caracterului de urgenta al judecarii propunerilor de luare a unor masuri preventive, asa cum a invocat procurorul de sedinta.
Propunerea de arestare preventiva a lui Dinu Patriciu, Phil Stephenson si Richard Hart s-a facut in baza art.143 si art.148 lit.c, d, h din Codul de procedura penala, având in vedere scopul procesului penal de tragere la raspundere penala a inculpatilor, precum si a garantarii recuperarii prejudiciilor cauzate.
Grup organizat transfrontalier
Dinu Patriciu este acuzat de doua infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, complicitate la evaziune fiscala, vânzarea pe seama societatii Rompetrol SA de actiuni despre care avea cunostinta ca sunt vadit inferioare valorilor efective in scopul obtinerii pentru sine sau pentru alte persoane a unui folos in paguba societatii, manipularea pietei de capital, dezvaluire de informatii privilegiate, delapidare cu consecinte deosebit de grave.
Din probele administrate pâna in momentul de fata, precizeaza Ministerul Public, a reiesit faptul ca grupul infractional organizat este structurat pe mai multe niveluri: de decizie, de planificare si de executie, in perioada 1998 – 2005 aderând mai multi cetateni români si straini care au calitatea de invinuit in dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT.
Constituirea grupului infractional organizat, transfrontalier, a vizat ample operatiuni de inducere in eroare a autoritatilor române cu ocazia incheierii si derularii unor contracte de privatizare a unor societati comerciale, de insusire a unor sume considerabile datorate bugetului de stat, de manipulare a pietei de capital, de sustragere de la plata unor importante sume de bani cuvenite bugetului de stat, de spalare de bani rezultati in urma activitatilor ilicite si de externalizare a fondurilor obtinute in urma desfasurarii activitatii infractionale.
In acest dosar, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie ii cerceteaza pe Dinu Patriciu, Sorin Marin – fost actionar la Rompetrol, Alexandru Bucsa – vicepresedinte pe probleme financiare al grupului, Phil Stephenson – director general adjunct, Florin Aldea – directorul societatii de brokeraj Alpha Finance, precum si pe John Works – fost director executiv al grupului Rompetrol. Printre cei la adresa carora au fost formulate noi acuzatii se numara Sorin Rosca Stanescu si fostul ministru Sorin Pantis.
Ovidiu Musetescu, audiat in cazul ordonantei privind Petromidia
Ancheta in cazul ordonantei de guvern referitoare la conversia unor datorii Petromidia a fost ieri continuata cu interpelarea deputatului PSD Ovidiu Musetescu. Ordonanta nr. 118/2003 prevede transformarea in obligatiuni a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003. Actul normativ a fost emis de guvern in octombrie 2003 si a stabilit stingerea datoriei istorice la buget a rafinariei Petromidia, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi si penalitati, prin emiterea de obligatiuni cu maturitate de sapte ani.
In ziua precedenta, procurorii l-au audiat, in calitate de martor, pe fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, care nu le-a putut oferi anchetatorilor prea multe detalii pentru ca, potrivit propriilor declaratii, nu el a semnat ordonanta.
Alt personaj audiat de procurori a fost ex-ministrul de finante, Mihai Tanasescu. Pe 6 februarie, el le-a explicat anchetatorilor care sunt ratiunile in baza carora Executivul condus de Adrian Nastase a hotarât, prin Ordonanta de Urgenta nr. 118/2003, transformarea in obligatiuni a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003.
Considerând ca ordonanta prin care datorii de 600 de milioane de dolari ale Petromidia au fost convertite in obligatiuni a fost benefica pentru statul român, el a precizat ca, dupa intrarea in vigoare a prevederilor actului normativ investigat de procurori, compania si-a achitat obligatiile, platind in fiecare an dobânda convenita prin emisiunea de obligatiuni, „respectiv câte aproximativ 25 de milioane de dolari in fiecare an, si in 2004, si in 2005“.
Finantele vor numi aparatorii in procesul Rompetrol vs. România
Ministerul Finantelor Publice a anuntat ieri, printr-un comunicat, ca a repartizat Directiei Generale Juridice din minister, pe 17 februarie 2006, Notificarea de inregistrare a litigiului dintre statul român si The Rompetrol Group NV Olanda prin care aceasta companie solicita acordarea de daune-interese in valoare de 100 de milioane de dolari americani, pe considerentul ca ar fi suferit prejudicii din cauza unor actiuni ale unor institutii ale statului nostru.
Directia intocmeste, in prezent, o nota de informare privind nominalizarea avocatilor care vor reprezenta România in acest dosar, dar si pentru cazul Spyridon Roussalis, care va fi inaintata ministrului finantelor si guvernului.
Totodata, Ministerul Finantelor informeaza ca, la sfârsitul anului trecut, guvernul a hotarât ca plata despagubirilor nu se justifica si ca „nominalizarea casei de avocatura“, care va reprezenta România la Curtea de Arbitraj a ICSID, va fi facuta in urma analizarii listei celor sapte firme selectate conform procedurii prevazute de Ordinul MFP nr. 1639/2005.
Actiunile Rompetrol suspendate la Bursa
Potrivit art. 25 din Regulamentul BVB nr. 4, actiunile companiilor care fac parte din grupul Rompetrol au fost oprite ieri de la tranzactionare pe piata de capital. Brokerii considera ca atât timp cât nu se clarifica situatia in cazul Rompetrol vor mai exista oscilatii in piata. Acestia au apreciat ca tendinta generala a pietei, care a coborât in medie cu 3%, a fost fie urmarea unei corectii, fie a unei combinatii intre vânzari pe fond de panica si tranzactii speculative. Piata este sensibila la informatiile negative care apar in legatura cu acest emitent. Se creeaza o stare de disconfort pentru investitori, cu toate acuzatiile de manipulare a pietei de capital. Impactul este negativ asupra intregii burse.
„Cei care care investesc in actiuni RRC o fac cu ochii inchisi, pentru ca pretul actiunilor nu este influentat, in principal, de rezultatele economice si financiare ci de anchete, de acuzatii nedovedite sau dovedite si neaduse la cunostinta publicului“, sustine Petru Prunea, presedintele SSI Broker SA. (A.V.)
