Cu toate ca Baroul Dolj este arhiplin, peste 500 de avocati, dintre care 417 avocati definitivi, anual sute de absolventi ai facultatilor de drept se inscriu la concursul pentru intrarea in avocatura. Ii atrage, inainte de toate, motivatia financiara, cu totii visând la câstiguri fabuloase.
In anul 2005, la Baroul Dolj, 97 de absolventi de Drept s-au inscris la concursul pentru intrarea in avocatura. Numarul de candidati a fost mai mic, comparativ cu anii trecuti, când s-a depasit suta. Exista posibilitatea ca multi dintre absolventi sa se fi convins de faptul ca a purta o roba si a te numi avocat nu-ti tine de foame si nici nu-ti plateste impozitele, daca nu ai clientela. Unii au fost impiedicati de taxa mare prevazuta pentru inscrierea la examen, zece milioane de lei, la care se adauga si „dreptul“ maestrului, care, din spusele multora, ramâne la mica intelegere, dar conteaza si media absolvirii facultatii.
Decanul Baroului Dolj, Anton Plesea, sustine ca avocatura nu este o meserie din care se câstiga bani cu sacul, cel putin la inceput. „Nu se câstiga, mai ales in primii ani de activitate. Tinerii bat totusi la portile avocaturii, in speranta unui viitor mai bun. Dar sunt multi dintre ei care, dupa ani buni de practica, traiesc inca din oficii sau aduc bani de acasa sa-si plateasca taxele; traiesc insa cu aceasta mândrie de a fi avocat, mai ales ca tata si mama isi permit sa-i intretina“, a declarat Anton Plesea. Avocatul mai spune ca aceasta „inflatie“ de pretendenti la profesia de avocat se datoreaza si numarului mare de facultati de drept, mai ales particulare, care dau diplome „pe banda“.
„Ca sa rezisti in avocatura trebuie sa stii sa lupti pentru existenta. Aici, fata de alte profesii, este o competitie mai dura si este grav când aceasta este si neloiala. Ca sa te ridici trebuie sa fii capabil sa te evidentiezi profesional, pentru ca altfel te pierzi in acest hatis. Atunci când intri in avocatura iti asumi un risc. Eu nu pot sa le spun tinerilor ca situatia in aceasta profesie este roz, ca vor veni in Barou si vor mânca numai cozonac…“, a mai spus Anton Plesa.
Examenul, maestrul si recomandarea
Dupa ce a trecut primul hop – examenul, tânarul inarmat cu o geanta diplomat si, in cazul celor cu dare de mâna, cu roba de patru-cinci milioane de lei porneste in cautarea maestrului, care trebuie gasit inainte ca absolventul de Drept sa se inscrie la examen. Maestrul perfect este avocatul care, pe lânga cei minimum opt ani vechime, trebuie sa aiba un venit minim de 30 de milioane de lei lunar – daca au un stagiar, si 80 de milioane de lei lunar – pentru trei stagiari.
Intelegerea cu maestrul nu este atât de usoara. De cele mai multe ori, recomandarea sau gradul de rudenie atârna greu in decizia acestuia de a te accepta in cabinetul sau. Toate bune pâna aici, dar sunt cazuri când maestrul ridica si ceva pretentii financiare, un fel de sponsorizare pentru grija de a te „forma“ profesional. „Stagiarii sunt primiti in functie de recomandarile pe care le au. Vizavi de pretentiile banesti ale maestrului, este posibil sa existe si asemenea obiceiuri. Este mai degraba vorba de un acord de vointa intre stagiar si avocat“, a sustinut unul dintre putinii avocati din Craiova care are un venit de 80 de milioane lunar si isi permite trei stagiari.
Aceasta idee de troc este prezenta la multi avocati ai Baroului Dolj. „Eu, când am intrat in avocatura, maestrul nu mi-a pretins nimic, dar nici nu prea s-a ocupat de mine. Nu-mi asigura un venit lunar, nici clienti nu-mi aducea; eu, in schimb, daca aveam cazuri care se judecau la tribunal sau la Curtea de Apel Craiova, pentru ca eram stagiar si nu aveam voie sa pledez la aceste instante, le plasam maestrului“, a spus o tânara avocata care a incheiat perioada de stagiatura in urma cu noua ani.
Avocatura, o afacere profitabila…
Satisfactiile profesiei de avocat exista si este vorba de statutul de persoana publica, recunoastere profesionala si, bineinteles, de satisfactii financiare. „Avocatura poate fi o afacere, dar cu greu se ajunge aici, si in nici un caz dupa cinci, zece sau 15 ani. Sunt multi avocati, in comparatie cu numarul cauzelor, astfel ca este o concurenta acerba in domeniu. Nu e suficient sa fii avocat pentru a sta pe bani. Sunt si avocati care nu reusesc“, a precizat decanul Baroului Dolj, Anton Plesea. Concurenta in avocatura va fi si mai mai mare o data cu intrarea in UE, când multe firme straine vor veni cu avocati de acolo. „Tinerii avocati au viitorul asigurat, daca au preocupare pentru aceasta profesie. O data cu venirea marilor societati de avocatura din afara, vor avea o mare deschidere, dar si o mare concurenta. Pentru aceasta va fi necesar sa le placa ceea ce fac, sa cunoasca cel putin doua-trei limbi straine si sa lucreze foarte bine pe computer“, a declarat un cadru didactic de la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu“ din Craiova si unul dintre cei mai buni avocati din Baroul Dolj. In ceea ce priveste perspectivele de viitor, dar pe plan local, decanul Baroului Dolj este de parere ca Dreptul Civil si mai ales cel Comercial pot fi surse bune de câstig, la care s-ar putea adauga munca de consultanta care, in prezent, in Craiova nu este bine exploatata.
