Constrânsi de autoritati si dupa ce zile la rând apa nu a mai scazut din Bistret, Cârna si Macesu de Jos, reprezentantii ANIF au gasit peste noapte o solutie „salvatoare“ – spargerea canalului CA1 din incinta Bistret – Nedeia. Ramâne de vazut daca si aceasta bresa va fi eficienta, in conditiile in care specialistii recomandau spargerea digului de aparare mai sus de prima bresa.
Dupa ce la intâlnirea de miercuri de la Bârca prefectul a spus ca ANIF trebuie sa gaseasca imediat o solutie pentru evacuarea apei din incinta, ieri-dimineata reprezentantii ANIF s-au prezentat la prefectura cu un plan pentru crearea bresei in canalul CA1. In graba lor de a da curs cererii prefectului, acestia au uitat ca Directia Apele (DA) Jiu astepta aceasta solutie inca de luni, când a trimis catre ANIF o cerere privind oportunitatea crearii unor brese in canalele CA1 si CA0, care ar fi dus la scaderea apei in cele trei localitati doljene.
„Stiu ca se va face o bresa in CA1, dar nu am foarte multe date pentru ca eu nu am fost informat de ANIF, care trebuia sa raspunda de acum trei zile cererii facute de noi pentru evacuarea apei din incinta Bistret – Nedeia“, a declarat Stefan Stoica, directorul DA Jiu Craiova.
Directoarea ANIF, Daniela Prodan, a spus insa ca a facut totul dupa masuratorile DA Jiu.
„Canalul CA1 actiona ca un baraj, dupa cum a reiesit din masuratorile efectuate de Apele Române, deci trebuia creata o bresa. Nu am vorbit cu proiectantul, pentru ca nu o sa ne consultam cu el pentru orice bresa din canal. Reprezentantul ISPIF (proiectantul – n.r.) a venit la fata locului atunci când s-a stabilit locul pentru bresa din digul principal al Dunarii. De data aceasta am vorbit cu cei de la ANIF Bucuresti, care si-au dat acordul. A fost nevoie de spargerea canalului, deoarece apa se scurgea incet“, a declarat Daniela Prodan.
Bresa de 40 de metri in canalul CA1
Trecând peste aceasta lipsa de cooperare intre ANIF, administratorul canalelor care trebuia sparte, si DA Jiu, stapâna apelor dintre canale, lucrurile s-au pus in miscare, trotilul urmând sa fie adus din judetul Olt. S-a stabilit detonarea a 40 de metri din peretii canalului CA1, bresa care ar trebui sa asigure eliminarea gravitationala a apei din incinta Bistret – Nedeia.
Prima detonare s-a facut auzita in Macesu de Jos, in jurul orei 15.00, când Scorpionii Verzi au reusit sa arunce in aer 20 de metri din peretii dalati ai canalului. „Munca Scorpionilor a fost ingreunata de valuri si de ploaie, dar s-a reusit saparea cu cazmalele a patru gropi adânci de 70 de centimetri, pâna la nivelul apei. Au fost montate 600 de kilograme de trotil, dupa care totul a decurs bine, si a fost creata prima bresa“, a explicat generalul Virgil Balaceanu, comandantul Brigazii 2, Infanterie Usoara „Rovine“.
Dupa trei ore s-a reusit executarea celei de-a doua brese, de peste 20 de metri. Prin cele doua sparturi, apa din incinta Bistret – Nedeia a inceput sa curga cu un debit de 100 de metri cubi pe secunda.
„In canalul de irigatii CA1 nu este indicat sa se faca bresa“
Ramâne de vazut daca noua bresa va duce la eliminarea apei din incinta Bistret – Nedeia si nu va fi un fiasco, ca si bresa creata in canalul de aparare de la Nedeia. Chiar inainte de spargerea canalului CA1 se vorbea despre o solutie sigura – spargerea digului de aparare de la Nedeia cu 300 de metri mai sus de bresa actuala, unde ar fi trebuit facuta de la inceput. „Ideal ar fi fost sa se faca o bresa in digul de la Dunare, dar se zice ca face parte din sistemul de aparare si e complicat. Decât sa facem mai multe brese inutile, mai bine faceam una si buna“, a declarat Florea Cone, primarul din Macesu de Jos. Acesta este sustinut si de Victor Maita, directorul tehnic al ISPIF Bucuresti, care spunea in urma cu doua zile ca spartura ar trebui facuta in amonte de statia plutitoare de la Nedeia si nu in CA1, pentru ca la un moment dat apa nu va mai scadea. „Daca ma intrebati unde ar fi mai bine sa se faca spartura, eu spun ca in amonte de statia plutitoare de la Nedeia, cam cu 200 – 300 de metri. In canalul de irigatii CA1 nu este indicat sa se faca bresa, pentru ca acest canal nu se poate goli decât pâna la rambleu, apa de sub rambleu ramânând pe loc“, a explicat atunci Maita. Daca joaca de-a bresele nu se va termina in curând, singurii care vor avea de suferit sunt miile de sinistrati care nu vor decât sa scape o data de cosmarul apelor.
