Sectia I anticoruptie, condusa de Horia Miclescu, este aspru criticata in rechizitoriu de Inalta Curte. Dosarul BIR a fost retrimis DNA pentru reconstituirea probelor.
Instanta suprema cere procurorilor punerea sub acuzare a magistratilor care au solutionat dosarul comercial BIR – Maria Navala, fost presedinte al Sectiei Comerciale a Tribunalului Bucuresti (exclusa din magistratura intre timp – n.r.), judecatoarea Cristina Petrovici, pentru luare de mita, si judecatorul sindic Anca Bumbulut, pentru abuz in serviciu, precum si a avocatilor firmei implicate in lichidarea bancii si a fostului prim-viceguvernator al Bancii Nationale a României (BNR).
Totodata, s-a cerut punerea sub acuzare a angajatilor firmei de lichidare judiciara Reconversie si Valorificare Active – Lucian Groza, Marius Matache, Aurelia Butoi, Lucian Tomarescu, Dorel Pauliuc, Marius Bratila si Mihai Iovu.
Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a motivat, marti, sentinta in dosarul referitor la declansarea procedurii de intrare in faliment a BIR si a activitatii lichidatorului judiciar SC Reconversie si Valorificare Active (RVA) si SC Romcontrol In Partners din Bucuresti. Decizia 5515 – luata de Inalta Curte pe 29 septembrie in dosarul nr. 3286/2/2006 (când s-a cerut redeschiderea dosarului falimentarii BIR) si motivata in 28 noiembrie este definitiva.
NUP pentru Ghizari si Bogza
Prin aceeasi decizie, instanta suprema critica ordonanta din 23 noiembrie 2005, prin care procurorii Sectiei I anticoruptie (condusi de procurorul Horia Miclescu, cel care a coordonat in totalitate ancheta legata de falimentul BIR) au dispus neinceperea urmaririi penale fata de fostul prim-viceguvernator al BNR, Emil Iota Ghizari, si de fostul viceguvernator al BNR, Bogza Mihai, pentru savârsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in scopul obtinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, magistratii instantei supreme considera ca avocatii Arin Octav Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu pot fi acuzati de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in scopul obtinerii de foloase injuste.
„In raport de aceste considerente, instanta de recurs apreciaza sentinta primei instante ca fiind netemeinica si nelegala intrucât aceasta, fara sa faca o analiza a motivelor indicate in plângerea petentului, a reluat motivarea din ordonanta procurorului“, se arata in decizia instantei supreme.
Totodata, ICCJ a admis recursul Consiliului de Administratie al BIR, a casat sentinta penala (a Curtii de Apel – n.r.) si in rejudecare, a desfiintat ordonanta din 23 noiembrie 2005 in dosarul nr. 194/P/2003 a procurorilor DNA, „careia ii va trimite dosarul in vederea inceperii urmaririi penale sub aspectul faptelor penale si fata de persoanele retinute in ordonanta desfiintata“.
Ordonanta procurorului nu clarifica desemnarea lichidatorului judiciar
Instanta suprema arata ca in ordonanta procurorului nu s-a stabilit cu certitudine ce criterii obiective au fost avute in vedere de presedintele Tribunalului Bucuresti la desemnarea judecatorului Maria Navala ca judecator sindic, pentru solutionarea contestatiei formulate de Adunarea Generala a Actionarilor BIR in dosarul 4994/2001 al Tribunalului Bucuresti – Sectia Comerciala.
Magistratii ICCJ sustin ca ordonanta procurorului nu elucideaza imprejurarile in care BNR a avizat desemnarea ca lichidator numai a firmei RVA, in conditiile in care aceasta firma si-a inscris ca obiect de activitate desfasurarea unor activitati de reorganizare si/sau lichidare judiciara numai incepând cu 10 aprilie 2000, iar judecatorul sindic dispusese desemnarea ca lichidator si a firmei Pricewaterhouse Coopers Management Consultants, despre care in adresa din 19 iulie 2000 a BNR se specifica in mod nereal ca acesteia nu i se acorda aviz, având in vedere faptul ca aceasta firma de audit a verificat bilantul Bancii Internationale a Religiilor in perioada anterioara declansarii falimentului.
In realitate, firma care a facut aceasta verificare a fost Pricewaterhouse Coopers Auditors si Accountants, iar BNR nu a revenit asupra avizului acordat, subliniaza magistratii. Mai mult, prin aceeasi adresa, se sugereaza instantei desemnarea in cauza si a celui de-al doilea lichidator, respectiv firma SC Romcontrol Euro In Pertners SA, care este desemnata in cauza printr-o decizie a tribunalului din 2 octombrie 2000.
Transferul banilor si expertiza
Totodata, judecatorii ICCJ spun ca ordonanta nu a lamurit daca transferul sumei de patru milioane de dolari, apartinând BIR, aflata in conturi si depozite in strainatate pe 10 iulie 2000 si transferata de lichidator in tara la BRD, a fost evidentiat de lichidator ca fiind o creanta recuperata de acesta, magistratii cerând clarificarea datelor privind onorariul ce i-a revenit pentru aceasta operatiune si daca a fost aprobata de judecatorul sindic. In ordonanta procurorului se retine ca, desi in cauza nu s-a inceput urmarirea penala, prin Ordonanta nr. 109/P/2002 din 20 februarie 2003 a Parchetului National Anticoruptie s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile, având ca obiect procedura de faliment si activitatea de lichidare judiciara a Bancii Internationale a Religiilor. Desi PNA a dispus efectuarea acesteia, mai târziu a concluzionat ca expertiza a fost decisa nelegal.
Ancheta pornita de la plângerea lui Radu Ciuceanu
Ancheta in dosarul 194/P/2003 a demarat in urma plângerii depuse la Parchetul National Anticoruptie (actualul DNA) de presedintele Comisiei parlamentare pentru cercetarea abuzurilor si coruptie, Radu Ciuceanu. Acesta ceruse procurorilor, ca reprezentant al parlamentarilor, sa verifice persoanele amintite, motivând ca ar fi putut savârsi infractiuni de delapidare, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, abuz in serviciu in forma calificata si asociere in vederea savârsirii de infractiuni.
Potrivit plângerii, cele sapte persoane s-ar fi constituit intr-un grup infractional organizat, in scopul devalizarii Bancii Internationale a Religiilor, prin vânzarea unor active sub forma lichidarii judiciare, precum in cazul bancilor Albina, Fortuna, Columna si Dacia Felix.
Tot atunci, conducerea BIR a sustinut ca totul ar fi fost pus la cale de viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, care a decis limitarea principalelor operatiuni bancare si instituirea supravegherii bancare speciale asupra BIR.
Ulterior, prin cererea de faliment inaintata de BNR Tribunalului Bucuresti, solicitare aprobata de Emil Iota Ghizari, s-a decis prabusirea bancii.
In luna noiembrie 2005, procurorii anticoruptie au inchis dosarul, dispunând neinceperea urmaririi penale fata de cele sapte persoane cercetate in aceasta cauza. Conducerea BIR a facut plângere la Curtea de Apel Bucuresti impotriva ordonantei DNA, plângere respinsa pe 4 mai 2006, dar si la Instanta suprema. Magistratii acesteia din urma au decis, la 29 septembrie, redeschiderea dosarului falimentarii BIR, cerând procurorilor anticoruptie inceperea urmaririi penale fata de doi fosti viceguvernatori ai BNR, trei judecatori ai Tribunalului Bucuresti si doi lichidatori judiciari.
Cererile adresate DNA
Potrivit deciziei instantei supreme, procurorii va trebui sa reconstituie acte din dosarul penal privind declansarea procedurii de intrare in faliment a BIR, sa stabileasca totodata cum s-a repartizat dosarul comercial anumitor magistrati si cum viceguvernatorul BNR a desemnat firma lichidatoare.
De asemenea, s-a cerut valorificarea concluziilor raportului de expertiza, urmând sa se dispuna, daca este cazul, efectuarea unui supliment care sa lamureasca modul de calcul al onorariului incasat de lichidator, dar si verificari privind vânzarea de catre lichidator a unei parti din activul bancii debitoare fara acordul expres al judecatorului sindic.
In ceea ce priveste cheltuielile angajate de lichidator, instanta suprema a cerut sa se verifice daca acestea au fost facute efectiv si daca nu au fost excesive.
