Poluăm cu maşinile, poluăm cu centralele, poluăm industrial, poluăm până şi cu ţigările. Inhalăm involuntar noxe care ne pun sănătatea în pericol. Aerul şi solul sunt suficient de contaminate ca să ne gândim de pe acum la cum vor trăi copiii noştri. Ce este de făcut?
Circa 20.000 de maşini trec zilnic prin Valea Vlăicii, cea mai mare intersecţie din Craiova, potrivit măsurătorilor efectuate de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM). Şi cifra aceasta este doar o medie a traficului din centrul Băniei. Numărul tot mai mare de autoturisme de pe străzile municipiului face, de multe ori, aerul irespirabil în anumite zone. Fie că sunteţi conducător auto, fie că sunteţi un simplu pieton, este imposibil să nu fi trecut pe lângă dumneavoastră un camion vechi sau o rabă cu gabarit depăşit, care v-a umplut de fum. Sau un simplu autoturism vechi, care a fost alimentat cu benzină cu plumb. În statele UE, benzina cu plumb este interzisă de zece ani. La noi încă se vinde acest combustibil, iar plumbul eliminat în atmosferă ne face numai rău. Studiile arată că fiecare maşină care foloseşte astfel de combustibil elimină cam un kilogram de plumb pe an.
Copii intoxicaţi de maşinile de pe stradă
În Bucureşti, Asociaţia „ECO-Europa“ România atrage atenţia asupra fenomenului de intoxicare excesivă la care sunt supuşi românii, în special bucureştenii, prin „inhalarea involuntară de cantităţi uriaşe de noxe auto, din cauza traficului aglomerat“. Chiar luna trecută, ecologiştii i-au avertizat pe bucureşteni că, din cauza gazelor de eşapament, foarte mulţi copii sunt intoxicaţi cu plumb. Potrivit specialiştilor respectivi, copiilor intoxicaţi cu plumb le este încetinită dezvoltarea, aceştia sunt irascibili, iar aerul poluat pe care îl respiră de mici îi afectează toată viaţa. Cercetătorii americani de la „Centers for Disease Control“ au stabilit recent că micuţii pot fi intoxicaţi cu plumb nu numai din cauza gazelor de eşapament, ci şi a fumului de ţigară, acel fumat pasiv la care sunt supuşi copiii noştri. Dacă ne luăm după autorităţi, în Craiova, plumbul din atmosferă ar fi la cote „uşor mai ridicate decât cele normale“.„Stăm puţin mai bine decât Bucureştiul la acest capitol. Analizele de plumb arată cote mai mici“, ne măgulesc autorităţile craiovene (plătite din banii noştri să monitorizeze calitatea aerului) ca să uităm în ce oraş poluat locuim.
Praf, noxe, cenuşă, fum: spectacol de poluare
Vara trecută, în perioada de secetă excesivă, combinată cu o caniculă de 40 de grade Celsius, poluarea a atins cote alarmante în Craiova. „În perioada de vară am avut creşteri foarte mari la ozon şi pulberi materiale (praf – n.r.). Mediile pe care le facem noi prin cele cinci staţii de monitorizare a aerului au fost foarte ridicate astă-vară“, a declarat Ionel Bala, şeful Serviciului Monitoring, din cadrul ARPM Craiova. Instituţia măsoară zilnic emisiile de azot, sulf, compuşii de la gazele de eşapament, gazele de ardere de la coşuri. În toamna anului 2007, o poluare excesivă, dar de scurtă durată, a băgat Craiova în ceaţă şi la propriu, şi la figurat. Atunci când s-a dat drumul la încălzirea termică, termocentralele din municipiu (Işalniţa şi Şimnic) au umplut plămânii craiovenilor de fum. „În octombrie 2007, când a început încălzirea, din cauza arderilor de cărbune am avut creşteri foarte mari la oxid de sulf, adică fumul de la termocentrale. Dacă în mod obişnuit se înregistrează 350 de micrograme pe metrul cub, în octombrie s-au înregistrat 500 de micrograme pe metrul cub. Poluarea a fost de scurtă durată“, a spus Ionel Bala. În noiembrie, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a înregistrat un „spectacol de poluare, cauzat de o inversiune termică“, adică tot praful stătea la sol, în lipsa vântului. Potrivit lui Ionel Bala, în prezent, în Craiova se înregistrează pulberi la valori mari atât de la coşurile de la termocentrale, cât şi de la centralele de apartament.
Localnicii din apropierea celor două termocentrale Işalniţa şi Şimnic sunt disperaţi din cauza poluării din zonă. Din cauza depunerii de cenuşă de la cele două termocentrale, efectele sunt dintre cele mai sinistre. La orice vânt mai puternic, locuitorii din Coţofenii din Dos (unde sunt depozitate haldele de steril ale CET Işalniţa) şi cei din zona Şimnic au cenuşă pe case, în grădinile de legume, în curţi etc. „Cenuşa are diverse alte substanţe în compoziţie, ceea ce face ca tabla de pe casele oamenilor să corodeze. Ne astupăm fântânile şi nu mai lăsăm copiii să iasă din case când bate vântul şi nu pornesc aspersoarele de la CET ca să oprească împrăştierea cenuşii“, declara, cu ceva timp în urmă, primarul comunei Coţofenii din Dos, Vasile Preduca. La Şimnic, zăpada de culoare gri din jurul termocentralei spune multe despre cenuşa inhalată de localnici.
Proiectele de mediu versus poluare
Marii poluatori industriali au termene precise până la care trebuie să efectueze investiţii tehnologice pentru limitarea emisiilor nepermise. Şeful Gărzii de Mediu Dolj, Marin Costache, a spus că ambele termocentrale, dar şi combinatul chimic Doljchim au proiecte de investiţii pe partea de mediu, care sunt etapizate până în anul 2012. Dar acest lucru nu înseamnă că nu poluează. „Toate cele trei unităţi au fost amendate în 2007 pentru depăşirea indicatorilor maximali admişi prin autorizaţiile de mediu. Şi programele de conformare pe mediu nu-i absolvă de poluări accidentale“, a spus şeful Gărzii de Mediu Dolj.
Tot mai puţin spaţiu verde în Craiova
În Craiova avem tot mai puţin spaţiu verde şi tot mai multe construcţii şi potenţiali poluatori. Unii localnici vor să plece peste hotare din cauza poluării. „Este superpoluat oraşul. Nu mai pot să-mi las hainele la uscat afară, pentru că a doua zi miros a fum de la coşurile centralelor. Dacă ar fi să plec peste graniţă ar fi şi din cauza poluării“, a spus Alina G., de 23 de ani, din Craiova. Alt craiovean susţine că poluarea este mare în urbe. „Miroase a gaze de eşapament în Craiova de nu mai poţi sta. De câte ori am ocazia, în week-end, plec la munte, la aer curat. Cât va mai ţine şi asta, că am văzut ce mizerii aruncă turiştii şi la munte“, a spus Mihai B., de 31 de ani.
„Înfrunzeşte Craiova!“
Pentru a arăta că nu putem fi indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, Fundaţia Gazeta de Sud şi Civitas au iniţiat un proiect care îşi propune să aducă o gură de oxigen, la propriu, pentru craioveni. La acest proiect poate contribui orice societate care are deşeuri de hârtie. Banii pe care firmele îi încasează din reciclarea de hârtie pot fi donaţi Fundaţiei Gazeta de Sud. Sumele colectate de la firme vor fi folosite pentru achiziţionarea de copaci tineri, pe care îi vom planta anul acesta, în două etape, în câteva zone din Craiova, în funcţie de alegerea locuitorilor urbei. Participă şi tu la proiectul „Înfrunzeşte Craiova!“.
