Finanţiştii de la DGFP Dolj au dat ieri în clocot. Aproximativ 200 de persoane au protestat în faţa instituţiei, în semn de solidaritate cu cei 31 de colegi de-ai lor suspendaţi din funcţie după ce au fost trimişi în judecată în dosarul rambursărilor ilegale de TVA.
Activitatea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a fost blocată ieri pentru câteva ore. Aproape jumătate din angajaţii fiscului s-au solidarizat spontan cu cei 31 de consilieri şi şefi de servicii de la Control Fiscal, acuzaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie că au prejudiciat bugetul de stat cu peste o sută de milioane de lei. Finanţiştii au umplut până la refuz parcarea din faţa sediului DGFP Dolj şi au aşteptat cuminţi sosirea presei, deşi iniţial spuneau că vor să depună un memoriu şi la Prefectura Dolj.
Finanţiştii vor lege de protecţie
Motivul care i-a scos în stradă nu a fost însă procesul pe care l-a intentat DNA colegilor lor, ci nemulţumirea că aceştia au fost suspendaţi din funcţie începând cu data de ieri, ceea ce, spun ei, înseamnă că vor rămâne fără serviciu o perioadă îndelungată. „Există disfuncţionalităţi ale statutului funcţionarului public. Legea ar trebui schimbată astfel încât un funcţionar acuzat să nu fie suspendat din funcţie dacă este trimis în judecată, pentru că el este nevinovat până când nu se dă o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Până atunci, ar trebui să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Au şi ei familii, au lucrat zeci de ani în această instituţie şi acum se trezesc pe drumuri. Ce vor face de acum înainte?“, a declarat Mihaela Paraschiv. „Se pot angaja cu convenţie civilă“, a replicat directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, venit şi el în mijlocul mulţimii.
După ce şi-au vărsat oful pe Legea funcţionarului public, angajaţii fiscului au atacat cu furie rechizitoriul DNA. „Prin acest rechizitoriu, DNA este abilitat să stabilească respectarea legislaţiei. Nu este normal acest lucru. ANAF face asta. Rechizitoriul este făcut cu picioarele“, au fost doar câteva dintre acuzaţiile aduse Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„De ce noi da, şi şefii nu?“
Aflată pe lista celor trimişi în judecată, Violeta Corcoveanu, consilier, acuza că raportul Curţii de Conturi nu corespunde realităţii: „Curtea de Conturi a făcut verificările din birouri. Nu se poate aşa ceva. Toate actele care s-au semnat de către noi au fost potrivit legii. De altfel, în ultimii ani, noi am primit calificativul «foarte bine» de la şefii noştri“.
Stelian Voicu, şef serviciu, şi el trimis în judecată, susţinea că „în perioada 2001-2003, Curtea de Conturi a întocmit alte două-trei rapoarte în care se spunea că nu s-au constatat abateri la organele fiscale ale DGFP Dolj. (…) Toţi directorii şi-au pus semnătura pe aceste acte de rambursări de TVA, dar ei nu sunt trimişi în judecată ca noi“.
„Consider că sunt nevinovată şi nu-mi voi lua cartea de muncă din instituţia în care am lucrat 20 de ani, dar nu este corect cum s-a procedat cu noi“, a spus Liana Răcăreanu, inspector.
Sub protecţia anonimatului, ceilalţi angajaţi ai fiscului doljean care s-au solidarizat cu colegii au spus că se tem pentru locurile lor de muncă, după ce au văzut că au fost suspendaţi din funcţii cei 31. „Din 2002 şi până acum am semnat zeci sau sute de acte de control. Dacă se mai face o verificare cum a făcut Curtea de Conturi, putem fi toţi trimişi în judecată sau suspendaţi pe nedrept“, a precizat un funcţionar al DGFP Dolj.
Tunurile pe Curtea de Conturi
A venit apoi rândul Curţii de Conturi a României, considerată de protestatari instituţia cea mai vinovată pentru problemele pe care le au colegii lor. Într-un comunicat redactat de colectivul de inspectori şi consilieri fiscali din cadrul Activităţii de Inspecţie Fiscală a DGFP Dolj, Curtea este acuzată că a întocmit un raport de control incriminator fără să aducă dovezi ale vinovăţiei celor 36 de angajaţi ai fiscului doljean. De menţionat că raportul a fost întocmit de Curtea de Conturi a României după ce controalele anterioare ale Camerei de Conturi Dolj nu găsiseră nici un vinovat la DGFP Dolj.
Finanţiştii spun că acuzaţiile de superficialitate în efectuarea controlului la firmele lui Genică Boerică, Samir Sprânceană şi Ion Fotescu aduse de Curtea de Conturi dovedesc faptul că aceasta nu ştia care era legislaţia în vigoare la vremea respectivă.
De exemplu, inspectorii Curţii i-au acuzat pe controlorii fiscului că nu au făcut verificări încrucişate la firmele care şi-au vândut una alteia diferite bunuri, supraevaluate sau fictive, lucru care a facilitat rambursarea ilegală de TVA. Finanţiştii se apără spunând că legea nu îi obliga să procedeze la astfel de verificări:
„Acest fapt nu este susţinut de legislaţia în vigoare, care nu prevede ca o condiţie pentru aprobarea unei cereri de rambursare TVA desfăşurarea unei asemenea acţiuni, singura obligaţie fiind aceea de a soluţiona cererea în decurs de 30 de zile de la data depunerii de către contribuabil“.
Finanţiştii, controale din birouri
Finanţiştii neagă, de asemenea, şi că ar fi trebuit să identifice faptic bunurile pentru care s-a obţinut rambursarea. „Concluzia este lipsită de temei legal şi are drept consecinţă denaturarea realităţii. În plus, introduce o obligaţie pentru inspectorul fiscal care nu este prevăzută de nici o normă“, se mai arată în comunicatul inspectorilor şi consilierilor DGFP Dolj.
Nu reprezintă sarcină de serviciu nici stabilirea valorii supraevaluate a bunurilor tranzacţionate, spun angajaţii fiscului. Celebru în acest sens este Genică Boerică, ţeparul TVA care a reuşit să vândă o locomotivă de 30 de ori mai scump decât o cumpărase şi să obţină rambursarea de TVA fără ca vreun angajat de la fisc să-l întrebe de sănătate. Angajaţii DGFP invocă, de asemenea, lipsa cadrului legal care să-i oblige să facă acest lucru. „Înscrierea în fals a unei operaţiuni, şi anume cea privind realitatea preţului, nu reprezintă un atribut al inspectorului fiscal. Prezumţia de adevăr operează până la proba contrarie, care poate fi făcută de alte organe abilitate prin lege.
Finanţiştii aduc în sprijin şi un răspuns al Ministerului Finanţelor, care spune că „răspunderea pentru neregularităţile apărute în diverse etape ale circuitului economic aparţine numai participantului care a derulat respectivele operaţiuni“. Adică doar administratorul respectivei firme este vinovat.
În concluzie, finanţiştii încearcă să desfiinţeze raportul de control al Curţii de Conturi, spunând următoarele: „Controlul fiscal este un control ulterior, care are loc după ce operaţiunile economice au fost realizate, fiind deci un control documentar, nu faptic, acest din urmă aspect fiind imposibil de realizat în majoritatea situaţiilor (marfa a fost exportată, materiile prime au fost consumate etc.). Fără comentarii.
Obligaţi şi nu prea
Directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, a precizat că legea îl obligă să-i suspende din funcţii pe funcţionarii trimişi în judecată de DNA. „Le-am înmânat deciziile de suspendare din funcţie pe perioadă nedeterminată, până când hotărârea instanţei rămâne definitivă şi irevocabilă. Toţi cei 31 au semnat deciziile. Nu am cum să procedez altfel, pentru că Legea funcţionarului public mă obligă să-i suspend. Ei au dreptul să conteste decizia în instanţă. Pe partea de inspecţie fiscală nu vom mai acorda concedii pentru a asigura continuitatea“, a precizat Antonescu.
După ce, săptămâna trecută, 36 de angajaţi ai DGFP Dolj au fost trimişi în judecată de DNA, dintre care cinci nu mai activează în instituţie, directorul fiscului doljean a mers la Bucureşti pentru a discuta cu şefii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) situaţia celor 31 de funcţionari, toţi din departamentul de control al DGFP Dolj. În perioada cât aceştia sunt suspendaţi, finanţele doljene nu le pot desfiinţa posturile, potrivit legii, dar îi pot înlocui cu alţii. „Putem să angajăm pe perioadă determinată, dar probabil că vom proceda altfel: ori detaşăm oameni de la alte direcţii de finanţe din ţară, ori redistribuim personal de la alte departamente“, a mai spus şeful DGFP Dolj.
Cât despre vinovăţia celor trimişi în judecată, Antonescu a declarat că instanţa va decide acest lucru. Deşi s-a abţinut să ia partea cuiva, Antonescu a spus, întrebat fiind dacă trebuia făcut control încrucişat la firmele celor care au secătuit bugetul Doljului, că „legea nu prevede neapărat control încrucişat“. La rândul lor, reprezentanţii Camerei de Conturi Dolj au declarat că acuzaţiile finanţiştilor nu sunt adevărate. „Să citească actele de control încheiate pe fiecare caz în parte. Obligativitatea controlului este prevăzută în Codul de Procedură Fiscală şi în fişa postului“, a declarat directorul adjunct, Nicolae Badea.
Şefii cei mari nu sunt trimişi în judecată
Pe lista celor 31 figurează inspectori, consilieri şi numai trei şefi de serviciu. Nici unul dintre directorii (foşti şi actuali) care şi-au pus semnătura pe actele de control privind rambursările ilegale de TVA nu a fost trimis în judecată, aspect reclamat ieri de către protestatari. Toţi cei 31 de angajaţi ai fiscului doljean trimişi în judecată au sechestre puse pe bunurile personale şi li s-au imputat sume egale la fiecare, spun ei, „care nu acoperă valoarea prejudiciului produs atunci“.
Fosta directoare generală, Simona Buşică, a fost scoasă de sub urmărire penală pentru că, între timp, a decedat. Celălalt director sub conducerea căruia s-au rambursat sute de miliarde de lei, Lucian Zaharia, a scăpat şi el de urmărire penală. Şi trăieşte bine merci.
