Taxele plătite de vânători pentru raţele sălbatice depăşesc cinci milioane de euro. Pentru mistreţ s-au plătit minimum 3,2 milioane de euro.
Ţinând cont de statistica INS de anul trecut, „recolta“ de vânat nu este deloc neglijabilă, dacă avem în vedere cât trebuie să plătească fiecare vânător pentru împuşcarea unui exemplar. Sumele minime încasate de organizaţiile de vânătoare, Romsilva etc. se ridică la minimum 15.698.750 de euro, valoare la care se adaugă taxa pentru organizare şi eventual închirierea armei. Început din lunile aprilie – mai, sezonul de vânătoare a adus încasări frumoase, numai pentru împuşcarea celor 103.000 de iepuri de câmp percepându-se minimum 2,6 milioane de euro, iar pentru cele aproape 70.000 de raţe sălbatice, minimum 5,24 milioane de euro.
Din categoria mamiferelor, în afara iepurelui de câmp, cele mai vânate animale au fost vulpile – 19.500 de bucăţi, valoarea minimă încasată pentru acestea ridicându-se la 487.500 de euro (la un preţ de 25 de euro pe bucată), sumă care poate fi dublată în funcţie de greutatea vânatului (maximum perceput este de 50 euro per bucată). De peste şase ori mai mult s-a încasat însă pentru mistreţ, suma minimă plătită de vânători pentru împuşcarea celor 12.700 de animale fiind 3,2 milioane de euro (la un tarif de împuşcare de 250 de euro pe animal), sumă care poate fi triplată în funcţie de masa acestuia (maximum perceput este de 750 de euro pentru fiecare mistreţ). În ceea ce priveşte păsările, în afara raţei sălbatice, cele mai vânate au fost fazanul, cu peste 53.500 de bucăţi, pentru care s-au încasat doar 321.000 de euro, şi guguştiucul, cu aproximativ 39.000 de bucăţi, pentru care pasionaţii au plătit un minimum de aproape două milioane de euro.
Fondul de vânătoare reprezintă aproape 92% din păduri
Conform datelor INS, suprafaţa fondului de vânătoare reprezintă aproximativ 92% din cea a fondului funciar şi totalizează aproape 22 de milioane de hectare. Administrarea acestora este realizată în proporţie de 70% de organizaţiile de vânătoare, aproximativ 15,3 milioane de hectare, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva ocupându-se de aproape şase milioane de hectare. Restul suprafeţei fondului de vânătoare este administrat de instituţii publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi de către instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea.
În ceea ce priveşte distribuţia suprafeţei fondului de vânătoare pe regiuni de dezvoltare, regiunea nord-est deţine cea mai mare suprafaţă (15,3%), urmează regiunea sud-Muntenia (14,7%), regiunea centru (14,6%), regiunea nord-vest (14,4%), regiunea sud-est (14,1%), regiunea vest (13,9%), regiunea sud-vest Oltenia (12,3%) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (0,7%).
Cele mai multe trofee, obţinute de căprior
„Pentru menţinerea echilibrului ecologic, ameliorarea calităţii vânatului, conservarea biodiversităţii şi perpetuarea speciilor protejate, gestionarea fondurilor de vânătoare, se organizează partide de vânătoare pentru speciile admise la vânătoare în cadrul cărora se recoltează vânatul, conform cotelor aprobate de autoritatea centrală care răspunde de silvicultură“, se arată în comunicatul INS. Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, după recoltarea vânatului, specialiştii evaluează trofeele obţinute, acordându-le punctaje, în urma cărora acestea pot fi medaliate. În anul 2007, cele mai multe trofee au obţinut: căpriorul, mistreţul, cerbul comun, ursul şi capra neagră.
Capra neagră, vânată pentru 2.000 de euro
În luna iunie 2007, Legea fondului cinegetic a fost modificată, fiind redus tariful pentru fiecare specie de vânat. În sprijinul acţiunii lor, aleşii au susţinut că, din cauza preţurilor mult prea mari, asociaţiile vânătoreşti nu-şi mai puteau închiria proprietăţile care prezentau interes pentru pasionaţii de vânătoare. Alt motiv pentru care, susţin guvernanţii, se impunea schimbarea legii este faptul că fondul cinegetic nu mai putea fi lăsat doar la dispoziţia străinilor sau a celor cu bani. Pentru un exemplar de capră neagră, tariful minim a fost diminuat de la 8.000 de euro la doar 2.000 de euro, reduceri simţitoare făcându-se şi la cerb, mistreţ şi vulpe. Pentru un iepure de câmp, vânătorii plătesc acum minimum 25 de euro, faţă de 150, cât era tariful iniţial, iar pentru un mistreţ minimum 250 de euro, faţă de 1.000 de euro. Subiectul e de mare interes, mai ales că printre vânătorii faimoşi ai ţării se numără oameni de afaceri şi politicieni.
