S-au descoperit marii corupţi din Dolj. „Naşii“ de pe tren care cer şpagă de câţiva lei, instructorii auto, câţiva angajaţi ISU, beneficiarii beţivi de ajutor social şi ziariştii.
„Măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei“ şi dezbaterea „Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în sectoarele vulnerabile din administraţia publică locală“. Aşa suna invitaţia Centrului Naţional pentru Integritate care a chemat la Prefectura Dolj autorităţi locale şi judeţene, şefii poliţiei, jandarmeriei şi ai serviciilor anticorupţie. Titlu pompos, intenţii serioase, dar, când a venit vorba de corupţie şi de sectoarele cele mai afectate, tăcere totală. „Politicile anticorupţie vor fi făcute de acum înainte din teritoriu către centre, iar strategia trebuie să conţină toate propunerile dumneavoastră. Sectorul de sănătate este cel mai vulnerabil, nu a mers bine niciodată. Este cel mai atins de corupţia mare şi mică. De aceea ar trebui să existe direcţia de integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii, care ar trebui să facă teste de integritate şi fidelitate personalului medical. Colegiul Medicilor a reacţionat foarte dur la această idee, el funcţionând mai mult ca un sindicat decât ca un for. Vorbim aici de şpăgile pe care fiecare cetăţean le-a dat la un moment dat, dar şi de contractele şi comisioanele uriaşe de la achiziţia medicamentelor, care le depăşesc de multe ori pe cele din energie“, a explicat Alexandru Cumpănaşu, director coordonator al Centrului Naţional pentru Integritate (CNI).
Prefectului îi e frică de marii corupţi
Din păcate, în sală nu a fost nici un reprezentant al Autorităţii de Sănătate Publică Dolj sau al spitalelor doljene, aşa că toţi cei prezenţi a trebuit să găsească alţi corupţi. A început Silviu Dumitru, prefectul de Dolj.
„Lupta anticorupţie a devenit o poezie pe care o vorbim. Pentru a face corupţie trebuie să fii deştept şi frumos şi, în primul rând, şef. Dacă eşti şef, eşti acceptat şi de femei, şi de duşmani. Şi Legea nr. 416 este o formă de corupţie. Îi dai ajutor social celui care face ceva pentru comunitate, se integrează. Nu celui care stă la cârciumă şi bea banii şi singurul beneficiar este cârciumarul“, a spus prefectul. Următorii pe listă au fost ziariştii, corupţi şi ei din fire. „Fenomenul de corupţie din Dolj a fost gestionat de presă, care a prezentat o situaţie care nu era de fapt. Au spus că la noi este o corupţie atât de mare încât şi investitorilor, şi politicienilor le era frică să vină la Craiova“, a continuat prefectul, care a început chiar să se teamă de corupţi şi corupţie.
„S-ar putea să păţim noi ceva că vorbim aşa deschis despre corupţie“, a precizat Dumitru.
Corupţie în lanţ la Dăbuleni
Incitat de vorbele şefului judeţului, primarul oraşului Dăbuleni, Nicolae Drăgoi, a venit şi el cu jalba.
„Să vă spun: la noi, la Dăbuleni, este cu adevărat corupţie. Directorul Grupului Şcolar Agricol condamnă la moarte copiii care au luat note de 1 şi 2 la bacalaureat. Din 88 de copii, nici unul nu a luat bacalaureatul. Învăţământul din Dăbuleni este la pământ, dar el este în continuare director şi ia 35 de milioane. La şcoală nu se face decât politică, la fel şi la spital, unde directorul ia şpagă şi a dat afară un om şi i-a spus că spitalul este al PD-L-ului. Este balamuc, directorul de spital lipea afişe în campanie, iar directorul de la şcoală şi nevasta lui îmbrăcată toată în portocaliu, de nici nu îi stătea bine, că e femeie în vârstă, mergeau din casă în casă. Vă cer ajutorul să facem ordine la Dăbuleni, că nici cu şeful de post nu mă mai înţeleg, că el s-a dat cu ei şi în ziua alegerilor căra oamenii cu maşina la vot“, a spus Nicolae Drăgoi.
„Şi unde este corupţia aici, că nu am înţeles?“, a întrebat Cumpănaşu. Primarul a reluat povestea şi mai înfocat până când acesta a făcut semn că a înţeles.
„Se mai dă şpagă pentru roşu la semafor, la radar sau ca să beneficieze de asigurare“
Au urmat apoi oamenii legii, care au recunoscut problemele din sistem. „Şi sectorul poliţiei rutiere este vulnerabil. Se mai dă şpagă pentru roşu la semafor, la radar sau ca să beneficieze de asigurare. Chiar dacă la radar există casete video, găsesc ei cum să înşele tehnologia. Am avut probleme la angajările la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din alte judeţe, cu şefii de birouri de resurse umane, cu inspectori care au luat şpagă la angajări. Toată conducerea ISU Mehedinţi a fost trimisă în judecată“, a spus comisar Ionel Gone, şeful Serviciului Anticorupţie Dolj din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Cât despre marii corupţi prinşi cu şpaga în buzunar, îi numărăm de degete, controlorii de tren, câte un gardian, un instructor auto sau alt cetăţean care a căzut la un moment dat în păcat.
„M-am săturat de lupta anticorupţie“
Nimeni nu reclamă doctorii, profesorii universitari, funcţionarii publici sau alte categorii de angajaţi unde „şpaga“ este cuvântul de ordine. „Un singur caz din 60 a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Un instructor auto care a luat 100 de euro de la un cursant pentru a-l ajuta la examenul auto. Alte cazuri sunt cele pe care ni le furnizează Poliţia Feroviară. Naşi de tren prinşi cu mită de cinci lei, un leu sau şapte bani. Odată am confiscat suma de cinci lei de la un gardian de la Stadionul Universitatea Craiova, pe care îi primise şpagă de la un suporter ca să îl lase să intre. De câţiva ani nu am mai avut solicitări de cazuri de corupţie din mediul universitar sau din sănătate. Sunt maximum zece persoane pe an care reclamă acte de corupţie, dar când le explicăm ce trebuie să facă se scuză şi renunţă“, a spus procurorul Florin Grecu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj. Concluzia întâlnirii a fost a directorului CNI, care a exclamat: „M-am săturat de lupta anticorupţie în care ne imaginăm că suntem toţi cu furci şi topoare pe străzi“.
