Instituţiile implicate în acordurile cu firma Sterling Resources, care dau dreptul acesteia să extragă hidrocarburi din Marea Neagră până în 2022 sunt Secretariatul General al Executivului, Cancelaria premierului, Ministerele Justiţiei, Mediului, Afacerilor Externe şi Finanţelor.
La solicitarea premierului Emil Boc, toate instituţiile implicate, sunt verificate de Corpul de Control al Guvernului. Documentele în cauză implică Secretariatul General al Executivului, Cancelaria premierului şi Ministerele Justiţiei, Mediului, Afacerilor Externe şi Finanţelor. „Controlul are drept scop verificarea respectării legislaţiei privind acest contract“, a declarat ieri preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, precizând că un astfel de control a fost iniţiat luni şi la Agenţia pe care o reprezintă.
Verificările au fost solicitate de premierul Emil Boc, ca urmare a dezbaterii privind cel de-al 11-lea act adiţional dintre Sterling Resources şi ANRM la un contract încheiat în 1992, care permite companiei să exploateze rezervele de petrol şi gaze aflate în două perimetre din Marea Neagră.
Actul adiţional a fost aprobat în noiembrie 2008 printr-o hotărâre a fostului executiv, condus de Călin Popescu Tăriceanu, la sfârşitul mandatului.
Hotărârea de guvern este semnată de preşedintele ANRM şi de şeful Cancelariei premierului, Dorin Marian, şi este avizată de ministrul mediului, Attila Korodi, de cel al economiei, Varujan Vosganian, iar în cazul Ministerului Justiţiei ştampila aparţine unui secretar de stat. Ulterior, preşedintele ANRM de la acea dată, Bogdan Găbudeanu, a fost eliberat din funcţie, fiind înlocuit de Mărăcineanu.
În 1992, compania Rompetrol, care reprezenta la acea dată statul român, şi consorţiul format din firmele Enterprise şi Canadian Oxy au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei.
Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de ANRM.
Drept exclusiv de execuţie în două perimetre
Potrivit actului adiţional încheiat pe 12 noiembrie 2008, ANRM a concesionat companiei canadiene Sterling dreptul exclusiv de a executa operaţiuni petroliere în două perimetre din Marea Neagră, XIII Pelican şi XV Midia.
„Contractul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrele XIII Pelican şi XV Midia prevede explorarea, pe contul şi riscul partenerilor străini, a suprafeţelor contractuale şi, în caz de reuşită, exploatarea zăcămintelor descoperite în comun cu o entitate reprezentând statul român, în cote procentuale de împărţire a costurilor şi a producţiei convenite în contract“, se arată în nota de fundamentare postată pe site-ul ANRM, cu precizarea că durata acordului petrolier este de 30 de ani de la data intrării în vigoare cu dreptul de prelungire cu până la 15 ani.
Documentul mai prevede că Sterling are dreptul să dispună de cantităţile de petrol care îi revin din suprafaţa contractată de la ANRM, inclusiv să le exporte, să ceară extinderea suprafeţei contractuale peste limita stabilită iniţial şi să solicite cu prioritate concesionarea altor exploatări.
Sterling are drept de folosinţă şi de acces la terenurile necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere, precum şi la conductele petroliere, porturile, docurile şi la alte instalaţii, cu plata tarifelor aferente.
Oficialii Sterling Resources au afirmat anul trecut că rezervele estimate se ridică la 15 miliarde metri cubi de gaze şi că ar putea începe producţia în 2011. Această cantitate reprezintă 83% din consumul anual al României, de circa 18 miliarde metri cubi de gaze.
ANRM a înaintat ieri guvernului un proiect de act normativ privind desecretizarea contractului încheiat în 1992 pentru rezervele de petrol şi gaze din Marea Neagră, după ce săptămâna trecută a fost declasificat un act adiţional la acest acord, încheiat în luna noiembrie a anului trecut, printr-o hotărâre a fostului guvern Tăriceanu. „Prin transformarea contractului de exploatare şi împărţire a producţiei în acord petrolier şi de concesiune nu se mai împarte profitul, ci se primeşte o redevenţă din partea companiei“, a spus Emil Boc. Premierul a afirmat că proporţiile de împărţire a profitului, din contractul semnat în 1992, sunt de 55-45%, dar a precizat că nu ştie deocamdată în favoarea cui.
