Situaţie alarmantă în învăţământul doljean. Aproximativ 500 de elevi au fost exmatriculaţi din licee după primul semestru al anului şcolar 2008 – 2009.
Noul început de an a venit cu veşti proaste pentru elevii liceelor doljene, care s-au „trezit“ trecuţi pe lista neagră a exmatriculaţilor. Principala cauză a acestui fenomen este numărul mare de absenţe nemotivate pe care elevii le-au acumulat după numai un semestru de şcoală. Al doilea motiv este dat de actele de indisciplină grave pe care le-au săvârşit.
Elevii ştiu că până în clasa a X-a, sub paravanul învăţământului obligatoriu, nu pot păţi mai nimic, legea protejându-i de exmatriculare pe minori, consideraţi „în formare“, şcoala trebuind să îi ajute, în ciuda comportamentului uneori inadecvat. Dacă legal şi aceştia ar putea fi daţi afară din şcoală, numărul exmatriculaţilor din unităţile de învăţământ doljene ar ajunge cu uşurinţă la câteva mii.
„Să nu alungi copiii din şcoli“
La 40 de absenţe nemotivate se poate trece la scăderea notei la purtare. În prealabil, părintele copilului care uită să mai treacă şi pe la şcoală este înştiinţat printr-un preaviz de situaţia odraslei, de faptul că riscă să fie exmatriculat. După aceşti paşi, dirigentele poate decide soarta elevului, însă, când deja nu mai este de glumă, consiliul şcolii decide exmatricularea. În topul şcolilor cu cei mai mulţi exmatriculaţi putem aminti: Grupul Şcolar „Matei Basarab“, de unde au fost exmatriculaţi în semestrul I 79 de elevi, Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate, cu 75 de elevi, iar pe locul trei se află Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini „George Bibescu“, cu 34. Lista poate continua cu cei 31 de exmatriculaţi de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, 21 de la „Anghel Saligny“, 30 de la Grupul Şcolar din Băileşti, 26 de la „Traian Vuia“.
„Toţi elevii pe care i-am exmatriculat aveau peste 60 sau chiar 80 de absenţe nemotivate şi erau elevi în clasa a XI-a şi a XII-a, nicidecum la seral. Am ţinut cinci consilii şcolare, pentru a avea discuţii cu elevii şi părinţii acestora şi a încerca să îi conştientizăm de situaţia alarmantă în care se află. Politica învăţământului românesc spune să nu alungi copiii din şcoli, dar, când aceştia nu vor sub nici un chip să înţeleagă, toleranţa noastră nu face altceva decât să îi încurajeze. Am avut, de exemplu, cazul unui părinte al cărui copil lipseşte frecvent de la şcoală. Când l-am chemat să îl anunţ, mi-a replicat: «Eu mi-am trimis copilul la şcoală, tu ai grijă de el!». Elevii pe care i-am exmatriculat şi care au primit şi nota 4 la purtare sunt, din nefericire, certaţi cu disciplina“, a precizat Luminiţa Ţenea, directoarea Grupului Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate din Craiova. În plus, potrivit Luminiţei Ţenea, în unitatea şcolară pe care o conduce există cu aproximaţie alţi 30 de elevi cu note scăzute la purtare sub 7, dar care stau însă liniştiţi, fiindcă nu sunt la liceu.
Petiţii împotriva profesorilor sau a directorilor
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj au precizat că, în cele mai multe cazuri, părinţii sunt vinovaţi de situaţia în care ajung copiii lor.
„Aceştia vin cu reclamaţii împotriva profesorilor care le lasă corigenţi copiii sau chiar împotriva directorilor unităţii şcolare. În semestrul I avem 476 de elevi care au fost exmatriculaţi“, a spus Diana Buşoi, inspector general al ISJ Dolj. Zeci de petiţii ajung la sediul ISJ Dolj, împotriva profesorilor, unele semnate de elevi împotriva cadrelor didactice, altele fiind turnătorii între profesori sau împotriva directorilor şcolilor. Potrivit conducerii ISJ, cei mai reclamagii sunt, se pare, cei din „Odobleja“ şi cei de la Şcoala din Fratoştiţa. Numai pe semestrul I la sediul ISJ Dolj au ajuns 49 de „petiţii“, dintre acestea la adresa profesorilor fiind doar nouă, restul fiind semnate împotriva directorilor.
Absenţele se plătesc
Pentru a preveni exmatriculările în masă din cauza absenţelor nemotivate, Ministerul Educaţiei are o propunere în proiectul Legii Învăţământului Şcolar, potrivit căreia fiecare absenţă nemotivată a elevului va atenta la buzunarele părinţilor, transformându-se în amendă.
