Aplicarea lăutărească a legilor fondului funciar de la Staţiunea Şimnic a ajuns şi în atenţia Agenţiei Domeniilor Statului. O echipă de la Bucureşti a venit la începutul săptămânii trecute în control la Prefectura Dolj, ceea ce i-a scos din minţi pe juriştii instituţiei, implicaţi în împărţirea după bunul plac a aproape o mie de hec-tare de teren.
La Prefectura Dolj a fost agitaţie luni. Vizita inspectorilor ADS le-a dat frisoane juriştilor puşi să dea explicaţii, printre altele, despre modul cum au luat o halcă din averea statului şi au dat-o Comisiilor Locale din Gherceşti şi Şimnicu de Sus. Totul, în numele reparaţiei morale pentru nedreptatea făcută de comunişti, care au confiscat terenurile oamenilor. Ciudat este modul în care unii jurişti au reacţionat la întrebările celor prezenţi la întâlnirea cu inspectorii ADS. Potrivit directorului Staţiunii Şimnic, Constantin Găvan, şeful juriştilor din prefectură, Eugen Marinescu, a explicat că unul dintre motivele pentru care a luat decizia de continuare a procedurilor de retrocedare a fost faptul că Judecătoria Craiova a respins o ordonanţă preşedinţială introdusă de conducerea staţiunii. Prin ea se solicita suspendarea punerii în practică a hotărârii Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar prin care aproape 600 de hectare de teren fuseseră transferate din domeniul public al statului şi administrarea staţiunii în domeniul privat al comunei Şimnicu de Sus pentru retrocedări. Conducerea staţiunii a solicitat acest lucru deoarece dăduse Comisia Judeţeană în judecată, iar retrocedările au continuat nestingherite, deşi trebuia suspendate imediat.
Jumătate de adevăr
Revenind la Marinescu, acesta s-a prevalat doar de o parte din sentinţa de respingere a ordonanţei preşedinţiale, omiţând să spună prefectului, şi el de faţă, şi echipei ADS motivul pentru care instanţa nu a dat câştig de cauză staţiunii în acest caz. Şeful juriştilor din prefectură şi artizanul întregului proces scandalos de retrocedare a pământului staţiunii a uitat să spună că judecătorul şi-a motivat respingerea acţiunii în felul următor: „Potrivit dispoziţiilor articolului 57 din Legea nr. 18/1991, plângerea formulată în temeiul art. 53-56 din lege suspendă de drept executarea măsurii contestate, astfel că, odată ce reclamanta a formulat plângere împotriva hotărârii Comisiei Judeţene, executarea acesteia este suspendată, iar cererea de suspendare pe cale de ordonanţă preşedinţială a rămas fără obiect", se arată în motivarea Judecătoriei Craiova. Mai simplu spus, instanţa a considerat că nu mai era nevoie să aprobe ordonanţa, atâta timp cât Comisia Judeţeană era obligată să suspende procesul de retrocedare după ce a aflat că a fost dată în judecată pe fond, pentru înstrăinarea celor aproape 600 de hectare luate staţiunii. Argumentul invocat de Marinescu a fost confirmat şi de prefectul Florin Stancu. „Da, aşa este. Domnul Marinescu a spus că unul dintre motivele pe care le-a luat în calcul a fost respingerea ordonanţei. Eu acum văd motivaţia instanţei. Nu ştiam motivul pentru care a fost respinsă ordonanţa. Aşteptăm să vedem decizia irevocabilă pe fond", a spus prefectul. Eugen Marinescu a precizat pentru GdS că motivaţia judecătorului este proastă. „Am văzut şi eu motivaţia şi mi se pare o prostie. Articolul 57 din Legea nr. 18/1991 trebuie coroborat cu articolele 53-56 şi atunci s-ar vedea că suspendarea se aplică doar în cazul contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului", a declarat Marinescu.
Întrebări… întrebări… fără răspuns
Dincolo de resturile de adevăr folosite pentru a justifica retrocedările dubioase de la Şimnic, rămân întrebări fără răspuns şi neclarităţi pe care nici o autoritate judeţeană nu doreşte să le lămurească. De exemplu, inspectorii ADS ar putea scoate la lumină cum au fost validate pe anexă fără amplasament 35 de persoane, cum au fost emise titluri de proprietate pentru suprafeţe mai mici decât cele din anexă, cum au fost puse în posesie mai multe persoane cu 131 de hectare pe baza unor sentinţe judecătoreşti fără ca acestea să le fie opozabile staţiunii. Altă problemă rămasă în aer este identificarea tarlalei 33, parcela 424/3, cu o suprafaţă de 27,8 ha, pe care au fost puse în posesie persoane de pe listele de la Gherceşti. Potrivit reprezentanţilor Staţiunii Şimnic, tarlaua în cauză nu figurează nici în inventarul ADS, nici în anexele la Hotărârea de Guvern nr. 1460/2006 privind înfiinţarea unor staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă. Dincolo de retrocedarea în sine a terenului, cea mai mare problemă ar putea apărea ca urmare a proceselor pentru desfiinţarea titlurilor de proprietate. „Am depus acţiune în instanţă pentru anularea titlurilor de proprietate a 15 persoane pe o suprafaţă de 80 de hectare administrată de staţiune. Şi vom continua", a declarat directorul Staţiunii Şimnic, profesorul Constantin Găvan. Dacă va avea câştig de cauză, iar deţinătorii titlurilor de proprietate au vândut deja pământul, aşa cum s-a întâmplat în unele cazuri, atunci situaţia va scăpa de sub control. Cumpărătorii presupuşi de bună-credinţă îi vor da în judecată pe vânzători, iar aceştia se vor întoarce împotriva prefecturii, care va trebui să dea socoteală.
