6.2 C
Craiova
sâmbătă, 21 decembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDoar o stea pentru Universitatea din Craiova

Doar o stea pentru Universitatea din Craiova

Cadre didactice necalificate în mediul universitar craiovean, angajări pe bază de nepotism, lipsa transparenţei şi a corectitudinii admi-nistrative, cazuri grave de plagiat sunt doar câteva dintre datele ce reies din raportul Coaliţiei pentru Universităţi Curate, proiect finanţat de Uniunea Europeană.    

Dintre cele 42 de universităţi din ţară luate în vizor de
Coaliţia pentru Universităţi Curate şi supuse la o serie de întrebări, ale căror documente de investiţii, dar şi legate de personalul academic şi studenţesc au fost studiate, nici una nu a reuşit să obţină punctajul maxim, adică 80, concretizat în cinci stele. Potrivit acestui raport, situaţia învăţământului universitar românesc este descurajatoare, angajările în sistem făcându-se pe alte criterii decât cele profesionale, cel mai frecvent pe baza înrudirii cu rectorii, decanii şi prodecanii.
Potrivit studiului, facultăţile s-au transformat „în fabrici de diplome“.
Doar trei universităţi din ţară au reuşit să obţină patru stele, în schimb şase centre de învăţământ superior au obţinut 0 stele, ceea ce înseamnă nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului, a clanurilor de familie, a avansărilor care nu sunt bazate pe merit.
Nici Universitatea din Craiova nu a ieşit basma curată în urma studiilor realizate de membrii coaliţiei. Centrul universitar craiovean s-a situat pe locul 36, din 42, obţinând doar o stea. Universitatea din Craiova se află, potrivit studiului, la acelaşi nivel cu Universitatea din Bacău, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Universitatea „Ovidius“ din Constanţa şi Universitatea din Oradea.        

Puncte tari

În urma centralizării datelor, Coaliţia pentru Universităţi Curate a scos în evidenţă şi câteva puncte tari ale Universităţii din Craiova. Dintre acestea amintim: proiectele cu finanţare externă, în 2007 Universitatea din Craiova derulând 21 de contracte internaţionale, în valoare de 1.364.662 de euro (de peste şase ori mai mult decât în 2004). Alt punct cu care reprezentanţii centrului universitar craiovean s-ar putea lăuda sunt colaborările de cercetare cu sectorul privat. Altă reuşită este cursul postuniversitar de specializare „Ingineria proiectelor în automobile“, în colaborare cu Renault.

Puncte slabe

În ceea ce priveşte punctele slabe, Universitatea din Craiova este în top. În primul rând, potrivit studiului, una dintre problemele majore cu care se confruntă centrul craiovean este proporţia foarte scăzută de cadre didactice titularizate, de aproximativ 50%. Absenţa cadrelor didactice titulare este suplinită prin plata cu ora şi prin cumul de norme, ajungându-se la unele facultăţi chiar la depăşirea a două norme pe cadru didactic. Reprezentanţii Universităţii craiovene se apără însă, susţinând că „acest studiu nu face doi bani“: „În toamna trecută, ne-am trezit cu doi tineri. Am înţeles că unul era student, iar altul – asistent universitar, care ne-au cerut să le punem la dispoziţie toate documentele universităţii, legate de burse, de personal, de resurse umane etc. După numai o zi şi jumătate, au terminat de documentat, notându-şi în carnete, fără a avea la bază chestionare sau alte metode de studiu, şi au scos în evidenţă aceste date irelevante despre universitatea noastră. Este inadmisibil. Avem controale adevărate, care durează şi două luni, în urma cărora Universitatea din Craiova obţine rezultate excelente, iar acum, după o zi şi jumătate, suntem discreditaţi… Acest studiu nu are nici o relevanţă pentru Ministerul Educaţiei şi în particular pentru învăţământul universitar românesc şi implicit craiovean“, a spus Ion Vladimirescu, rectorul Universităţii din Craiova.
Reprezentanţii Universităţii din Craiova au ţinut să se laude cu dotările „uluitoare“ pe care le-au realizat în ultimii ani, cele mai multe din venituri proprii, asigurând astfel „condiţii ideale de cazare şi studiu pentru studenţi“. Potrivit rectorului Vladimirescu, sute de studenţi şi profesori universitari au beneficiat de burse „de mobilitate“ în Europa. În ceea ce priveşte lipsa personalului titularizat, reprezentanţii Universităţii se apără, precizând că sunt ocupate 52% din funcţii.
„Când au realizat studiul, mergeam în paralel şi pe sistemul vechi, şi pe cel nou, cu învăţământul de trei ani. Normal că statele de plată erau dublate. În prezent, depunem eforturi pentru ocuparea posturilor didactice. Am scos la concurs 70 de posturi la facultăţile de ştiinţe socio-umane. În prezent, se fac deja înscrieri, însă puţini sunt cei care vin să se angajeze în universitate din cauza salariilor mici“, a adăugat Vladimirescu.

„Nepotismul“, la putere în Universitatea craioveană

Alt punct slab al Universităţii din Craiova este „nepotismul generalizat“. Potrivit aceluiaşi studiu, deşi, formal, centrul de învăţământ superior craiovean are prevederi stricte privind nepotismul în practică toate aceste reguli sunt încălcate, pentru că în universitate există un număr foarte mare de familii angajate. Numeroase rude de gradul I, de regulă fii şi fiice, au fost angajate în structuri conduse de părinţii lor, care ocupă posturi de decizie la nivelul rectoratului, decanatelor şi catedrelor.
Rectorul Universităţii din Craiova nu neagă aceste acuzaţii, dimpotrivă, se apără spunând că la toate universităţile din ţară există aceleaşi probleme, însă refuză să ofere exemple de astfel de cazuri: „Avem o prevedere în Carta Universităţii, potrivit căreia rudele de gradele I, II şi III nu au dreptul să fie în aceeaşi structură sau departament, deci să nu lucreze la aceeaşi catedră. Însă, cei care au realizat studiul au luat ca model exemplul american sau european, potrivit căruia rudele de gradul I sau II nu au voie să lucreze nici măcar în aceeaşi instituţie. Avem mulţi, foarte mulţi copii şi părinţi care lucrează în Universitate, însă ce ar însemna acum să îi dau afară pe toţi?“. Ion Vladimirescu a declarat însă că nu cunoaşte exact numărul angajaţilor înrudiţi, însă a spus că va efectua o statistică a acestor cazuri…
În ceea ce priveşte acuzaţiile de plagiat, mai-marii universităţii craiovene spun că au existat într-adevăr patru cazuri „sesizate“, care însă s-au dovedit că „nu au fost foarte grave“, luându-se măsuri doar cu doi dintre ei, care nu au mai avut dreptul să participe la diverse activităţi academice timp de trei ani. Ion Vladimirescu a refuzat să ofere exemple, evitând să menţioneze numele celor implicaţi în aceste scandaluri. Tot ca un punct slab al centrului academic craiovean sunt şi procesele Universităţii cu angajaţii.
„În principal, avem procese cu angajaţii pentru litigii de muncă, iar numărul acestora este rezonabil“, a spus Vladimirescu. Din studiu reiese altceva, procesele dintre angajaţi şi Universitate fiind, în principal, pentru drepturi băneşti, dar şi pentru anulări de sancţiuni sau contestaţii privind concursurile pentru posturi didactice. De asemenea, au existat cel puţin trei procese în care cadrele didactice au solicitat în justiţie anumite informaţii de interes public, pe care rectoratul a refuzat să le comunice, informaţie pe care însă rectoratul o infirmă.

Realizatorii studiului

Coaliţia pentru Universităţi Curate este formată din: Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România; Asociaţia Ad Astra; Asociaţia FAR; Asociaţia Profesională pentru Educaţie şi Cercetare EduCer din România; Centrul Euroregional pentru Democraţie; Centrul pentru Jurnalism Independent; Colegiul Noua Europă; Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“; Grupul pentru Dialog Social; Grupul pentru Reformă Universitară; Societatea Academică din România; Societatea Română de Ştiinţe Politice; Solidaritatea Universitară.

Universităţile româneşti de top 

1. Universitatea de Medicină şi Farmacie, Târgu Mureş – patru stele
2. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca – patru stele     
3. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi – patru stele
4. Academia de Studii Economice, Bucureşti – trei  stele                                            
5. Universitatea Maritimă, Constanţa – trei stele                                            
6. Universitatea Politehnică, Bucureşti – trei stele  

Trei stele pentru UMF

Alături de Universitatea din Craiova a fost evaluată şi Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din localitate, care a obţinut trei stele. Punctele slabe şi tari ale UMF le vom prezenta într-un nou material. 
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

75 COMENTARII