Incredibil, dar adevărat. Procesul de divizare a clubului de fotbal Universitatea Craiova din martie anul acesta scoate la iveală „bubele“ din sistemul de funcţionare a Registrului Comerţului Dolj, situa-ţie recunoscută şi de Consiliul Superior al Magistraturii într-un răspuns trimis pe adresa GdS.
Gazeta de Sud a publicat pe 22 iunie un articol despre modul în care clubul de fotbal Universitatea Craiova a obţinut licenţa pentru ediţia de campionat 2009-2010. Am scris atunci povestea din spatele obţinerii certificatului care a permis Ştiinţei să joace fotbal în Liga I încă un an.
Lucrurile pe care le-am descoperit la vremea aceea au dus, în cele din urmă, la o revizuire a activităţii Oficiului Registrului Comerţului Dolj, instituţia care a avizat procesul de divizare a SC Fotbal Club U Craiova SA. Pe scurt, conducerea societăţii a aprobat un plan de divizare prin care Fotbal Club se împărţea în trei societăţi: una care îşi păstra numele şi avea activitate dedicată sportului, şi alte două, SC Cetatea Banilor City SA şi SC Western Gate Residence SA, înfiinţate pentru a prelua activitatea imobiliară pe care o avea în obiectul de activitate clubul de fotbal. Pentru ca întregul proces să devină oficial, hotărârea de divizare trebuia aprobată şi de Oficiul Registrului Comerţului Dolj, prin judecătorul delegat Onoriu Cumpănaşu. Conducerea clubului a trimis documentele la Oficiu, iar de aici a început nebunia.
Aşa nu se face
Rolul judecătorului delegat Onoriu Cumpănaşu era acela de a verifica dacă firma a respectat paşii legali, apoi dădea o hotărâre care putea fi atacată cu recurs. În final, respectiva hotărâre rămânea irevocabilă. Scriam atunci că judecătorul Cumpănaşu s-a grăbit atât de rău să înregistreze documentele clubului, aflat în criză de timp pentru obţinerea licenţei, încât a încălcat articolul 6 din Legea nr. 25/1990, care reglementează însăşi funcţionarea Registrului Comerţului. Articolul prevede ca, după admiterea cererii de înregistrare, să se acorde o perioadă de 15 zile în care hotărârea poate fi atacată cu recurs. Cum Fotbal Club U Craiova a depus cererea pe 16 martie, 15 zile ar fi însemnat ca decizia irevocabilă să fie dată pe 31 martie. Aşa că judecătorul şi-a pierdut răbdarea şi, după doar două zile, a declarat-o irevocabilă prin nerecurare. Logic, nimeni nu ar fi avut timp să o conteste având la dispoziţie o singură zi. Iar acel cineva putea fi Consiliul Local Craiova, care era acţionar la SC Fotbal Club U Craiova, ce-i drept, cu un procent infim. Calitatea de acţionar se păstra, însă, indiferent de numărul de acţiuni, deci şi dreptul de a contesta hotărârea lui Cumpănaşu. Juriştii Primăriei Craiova s-au trezit în faţa imposibilităţii de a ataca o decizie care era defavorabilă consiliului local. Drept urmare, nu au făcut recurs, considerând că nu se mai poate. Situaţia era cu atât mai gravă cu cât consiliul local fusese cooptat acţionar în cele două firme cu profil imobiliar fără să fie întrebat dacă doreşte acest lucru. Directorul Registrului Comerţului, Gheorghe Celea, a declarat la vremea aceea că Registrul nu se poate opune hotărârii judecătorului delegat.
Judecătorul – scos basma curată, referentul – arătat cu degetul
Gazeta de Sud a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, forul care controlează activitatea magistraţilor, iar răspunsul primit numai în urma insistenţelor ne-a lăsat cu gura căscată nu doar pe noi, ci şi pe judecătorii de la Curtea de Apel Craiova, instituţie cu care CSM s-a consultat după declanşarea controlului la ORC Dolj. Aşa s-a descoperit că, de ani buni, Registrul Comerţului scotea pe bandă rulantă copii după încheierile judecătorului delegat direct ştampilate cu patalama „irevocabil“, deşi sentinţa putea fi atacată în termen de 15 zile, conform legii. Astfel, cel care primea copia renunţa implicit la calea de atac şi fluiera a pagubă. În răspunsul său, CSM recunoaşte că ORC Dolj a comis o eroare, dar spune că nu este vina judecătorului delegat, ci a unui referent. „Pe pagina a doua a acestei încheieri există o rubrică, «rămasă irevocabilă prin nerecurare/renunţare la recurs la data de…», rubrică la care este menţionată data de 18.03.2009, sub semnătura referentului Corlăţeanu Marina. (…) Este real faptul că s-a menţionat după dispozitivul încheierii, la rubrica privind rămânerea definitivă, aceeaşi dată cu data pronunţării, respectiv 18.03.2009, această menţiune, însă, nefiind efectuată de către judecătorul delegat, ci de către referentul de la Oficiul Registrului Comerţului“, spune CSM, care explică mai departe. „Cu referire la menţiunea eronată efectuată de referent s-au constatat următoarele: menţiunea «rămasă irevocabilă prin nerecurare/renunţare la recurs la data de…» se găsea pe toate formularele încheierii, existând o practică în sensul ca referentul să aplice automat ştampila cu aceeaşi dată atât la rubrica «data pronunţării încheierii», cât şi la rubrica precizată anterior. Această menţiune nu acoperă modalităţile în care încheierea poate rămâne irevocabilă, iar, pe de altă parte, data pronunţării încheierii nu poate fi şi data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri, atâta vreme cât, potrivit art. 6 al. 3 din Legea nr. 26/1990, termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi, şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a pentru orice alte persoane interesate. Conform relaţiilor furnizate de conducerea Curţii de Apel Craiova, sesizându-se aspectele învederate mai sus, s-a renunţat definitiv la rubrica menţionată“. Cu alte cuvinte, CSM dă vina pe referent şi spune că, indiferent ce prostii sunt scrise pe încheierea judecătorului, partea interesată poate face recurs în termenul legal. Adică, spune Consiliul, primăria trebuia să nu se culce pe o ureche şi să ridice din umeri, ci să lupte pentru dreptul ei la o judecată dreaptă.
Vinovatul, greu de găsit
Un lucru demn de remarcat este faptul că, în urma sesizării GdS, CSM a pus capăt greşelii care persista de ani buni în modul de emitere a încheierilor judecătorului delegat. Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Craiova, judecătorul Aurel Ilie, spune că lucrul făcut de ORC Dolj era greşit. „În loc să aplice ştampila «conform cu originalul», ei o aplicau pe cea cu «irevocabil». Au mai făcut aşa şi în alte dosare. Era o modalitate de lucru greşită. Este greu de spus cine este vinovat în această situaţie. Nu s-a avut în vedere acest aspect la verificare“, a declarat Ilie. Referentul urecheat de Consiliul Superior al Magistraturii, Marina Corlăţeanu, susţine că nu are nici o vină. „Această practică este de la începuturile Registrului. Toate exemplarele conţineau aceste ştampile care ieşeau automat. Era un program de calculator care le scotea direct ştampilate. Eu doar completam rubrica de pe ştampilă“, a declarat Corlăţeanu. Dacă, la început, nu s-a complicat să atace sentinţa lui Cumpănaşu, primăria a decis în cele din urmă să iasă din acţionariatul celor trei societăţi cu ajutorul consiliului local, care a adoptat o hotărâre în acest sens. Ce a făcut cu acţiunile, la ce preţ le-a vândut şi care este soarta datoriilor Fotbal Club U Craiova la care este părtaşă vă vom spune într-un alt articol.
