Curtea de Conturi a transmis Senatului un raport în care evidenţiază faptul că instituţiile publice cheltuiesc fonduri pentru servicii de asistenţă juridică, în condiţiile în care au în componenţa lor structuri juridice.
Curtea consideră că „avem de-a face cu un fenomen negativ la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care, deşi au în componenţa lor structuri juridice, ale căror misiuni sunt apărarea intereselor lor în raport cu justiţia şi soluţionarea oricăror probleme cu caracter juridic, cheltuiesc sume considerabile cu angajarea de servicii externe de avocatură, ceea ce reprezintă o modalitate neeconomicoasă de cheltuire a banilor publici“. Curtea de Conturi apreciază că în contextul situaţiei economico-financiare se impune analizarea acestei situaţii de către instituţiile competente pentru diminuarea şi eliminarea fenomenului care, în fapt, este nereglementat în prezent.
Inspectorii de conturi au identificat 408 entităţi dintre autorităţile publice centrale şi instituţii deconcentrate care în perioada 2008-2010 au cheltuit cu „structurile juridice“ în total 274.639.131 de lei, în timp ce cu „serviciile externe de avocatură“ au fost de 317.859.345 de lei. Dintre instituţiile analizate, cele mai mari cheltuieli cu societăţile de avocatură au fost făcute de Ministerul Finanţelor Publice şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
„Deşi beneficiază de 131 de angajaţi cu specialitatea juridică, pentru care s-au cheltuit 2.439.379 de lei în perioada 2008-2010, MFP a efectuat cheltuieli cu serviciile avocaţiale în cuantum de 108.727.111 lei, adică de peste 40 de ori mai mari decât cele pentru funcţionarea structurilor juridice proprii“, precizează raportul Curţii de Conturi.
Instituţii care au făcut „cheltuieli foarte mari“
De asemenea, CNADNR a avut 653 de angajaţi cu specialitate juridică pentru care în perioada 2008-2010 au fost plătiţi 12.894.523 de lei, în timp ce pentru cabinetele de avocatură au fost cheltuiţi 89.334.579 de lei. Curtea de Conturi mai atrage atenţia, de asemenea, asupra altor instituţii care au făcut „cheltuieli foarte mari“ pentru avocatură: Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR, SN Aeroportul Internaţional Băneasa, SC Metrorex SA, Autoritatea Aeronautică, Societatea Naţională TAROM, Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, SC Electrica SA, Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Termoelectrica SA, Hidroelectrica SA, Electrocentrale SA.
În final, raportul Curţii de Conturi propune ca în parlament să fie elaborat un proiect de act normativ dezbătut şi adoptat, „prin care să se reglementeze aspectele semnalate prin restricţionarea situaţiilor în care, atât la nivelul central, cât şi la nivel local, ordonatorii de credite să poată angaja servicii prestate de cabinete de avocatură, în contextul în care beneficiază de structuri proprii de specialitate juridică“.
