În 63 de locaţii din Craiova vor fi amplasate containere galbene pentru deşeurile din plastic, albastre pentru hârtie şi carton, respectiv verzi pentru sticle şi borcane
Craiova intră în rândul oraşelor civilizate în ceea ce priveşte recuperarea deşeurilor reciclabile. În cel mult două săptămâni, SC Salubritate Craiova SRL – firmă aflată în subordinea municipalităţii – va începe amplasarea în oraş a unor imense containere de plastic, de forma unui trunchi de con, având diferite culori, cu ajutorul cărora se vor colecta de la cetăţeni ori firme: hârtia şi cartonul, sticla, plasticul şi metalul.
Gunoiul potrivit
în containerul potrivit
În 63 de locaţii din oraş, stabilite în zonele cele mai populate (cartiere cu locuinţe, dar şi spaţii comerciale sau zone de agrement) vor fi întâlnite câte două sau trei astfel de containere, de câte 2 mc, pentru colectarea deşeurilor reciclabile.
Containerele galbene sunt destinate sticlelor de plastic pentru băuturi sau lactate (PET), caserolelor, pungilor sau farfuriilor din plastic, dar şi cutiilor de conserve din metal, a dozelor de băuturi, care sunt din aluminiu, ori a sprayurilor alimentare sau cosmetice. Nu sunt reciclabile şi nu trebuie aruncate aici ambalajele de substanţe toxice, tacâmurile de plastic sau metal, seringile sau jucăriile de plastic.
Containerele albastre vor fi destinate colectării maculaturii, pungilor de hârtie şi cutiilor sau ambalajelor de carton. Nu trebuie depusă aici hârtia cerată, de genul celei în care se ambalează mezelurile, spre exemplu.
Containerele verzi sunt pentru sticlele şi borcanele din sticlă provenite de la produsele alimentare. Nu trebuie însă aruncate aici produsele din ceramică sau porţelan, oglindă, cristal, obiectele de veselă, becurile sau neoanele şi nici geamul obişnuit.
„Trebuie să devenim
mai civilizaţi“
Containerele pentru colectarea deşeurilor reciclabile au fost puse gratuit la dispoziţia Salubrităţii, prin contractul semnat de această firmă cu Eco-Rom Ambalaje.
„Practic, noi n-am investit nici un ban. Există un fond de mediu din care autorităţile publice locale pot primi prin intermediul unor firme desemnate de Ministerul Mediului şi care pot accesa aceste fonduri. Din aceşti bani, Eco-Rom a oferit Salubrităţii containerele de colectare selectivă a deşeurilor. Nu ni le-a dat însă decât cu anumite condiţii, stabilite strict prin contract. Astfel, cele 63 de locaţii au fost stabilite împreună. Deşeurile reciclabile colectate le valorifică Salubritatea, însă banii astfel obţinuţi trebuie investiţi în noi pubele, deci în extinderea sistemului de colectare a deşeurilor reciclabile“, a explicat Mărinică Dincă, viceprimarul Craiovei.
În prezent, sub 1% din deşeurile reciclabile sunt colectate selectiv în Craiova. Până în anul 2017, procentul trebuie să ajungă la 17%.
„Scepticismul cetăţenilor este până la urmă firesc, pentru că suntem într-o fază de pionierat, dar trebuie să ne disciplinăm, să devenim mai civilizaţi. Cu ajutorul Eco-Rom vom face şi o campanie de informare – aş spune chiar de educare – a populaţiei, pentru ca oamenii să fie convinşi să-şi colecteze deşeurile selectiv, ca în orice altă ţară civilizată“, a menţionat viceprimarul.
Selectare înseamnă economie
Mărinică Dincă susţine că, până la urmă, colectarea selectivă a deşeurilor aduce şi un beneficiu financiar cetăţenilor: „Firmele şi asociaţiile de proprietari plătesc Salubrităţii, proporţional cu cantitatea ridicată, doar pentru gunoiul menajer din containerele publice, nu şi pentru cel din containerele cu deşeuri reciclabile. Selectând însă deşeurile reciclabile şi depunându-le în aceste containere speciale, rămâne mai puţin gunoi menajer pentru a cărui ridicare sunt taxaţi de Salubritate. În acelaşi timp, şi Salubritatea face mai puţine drumuri, deci are mai puţine cheltuieli, iar în plus câştigă din valorificarea deşeurilor reciclabile“.
Viceprimarul spune că în alte ţări – Germania, spre exemplu – astfel de containere de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile există la intrarea în hipermarketuri. Cei care duc acolo deşeurile reciclabile primesc discounturi pentru marfa achiziţionată din respectivul hipermarket. „Un asemenea sistem ar putea fi implementat şi la noi. În definitiv, o asemenea cultură în privinţa colectării deşeurilor reciclabile chiar există în România, mai ales la persoanele de peste 30 de ani, care au apucat vremea când duceau la şcoală hârtie, sticle şi borcane, iar banii rezultaţi în urma valorificării acestora erau utilizaţi pentru înfrumuseţarea clasei“, a explicat Dincă.
