Doctor în economie, profesor la Catedra de Contabilitate din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii Craiova, Tudor Ciurezu este de peste zece ani membru în Consiliul de Administraţie (CA) al SIF Oltenia. Lucrează în cadrul instituţiei financiare încă de la înfiinţarea acesteia, în 1996. Din 2011, a devenit director general şi preşedinte al CA. Este printre puţinele persoane din conducerea instituţiei ale căror nume nu au apărut în scandaluri financiare. În ultimii 15 ani a ocupat mereu funcţii de top, conducând destinul SIF. Tudor Ciurezu a explicat pentru GdS care au fost mizele anului financiar 2011 şi ce provocări vor fi în 2012 pentru SIF Oltenia.
Reporter: SIF-urile deţineau cumulat 30% din BCR – cea mai mare bancă românească. În 2011, austriecii de la Erste Bank, acţionarul majoritar de la BCR, au propus SIF-urilor cedarea acestor pachete. Ce s-a întâmplat cu deţinerea SIF Oltenia, de circa 6% din BCR?
T.C: Conducerea SIF Oltenia a fost împuternicită de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din luna septembrie 2011 să găsească modalităţi de lichidizare a participaţiei la BCR. Ca soluţii aveam fie vânzarea pachetului de 6% către Erste Bank, fie realizarea unui schimb de acţiuni BCR-Erste Bank, fie participarea cu acţiuni BCR la majorarea capitalului social al Erste Bank. AGA a primit un program de acţiuni pe trei ani, 2011-2012-2013. Deci nu există termen-limită în interiorul căruia aceste tranzacţii să fie perfectate cu acţionarul majoritar din cadrul BCR. În perioada septembrie-decembrie, am purtat o serie de negocieri cu Erste, dar încă nu am ajuns să perfectăm o relaţie contractuală.
Reporter: Cum au acţionat celelalte SIF-uri?
T.C: Celelalte SIF-uri au reuşit să încheie tranzacţii prin care fie şi-au valorificat în întregime pachetele deţinute la BCR (SIF Moldova şi SIF Transilvania), fie au perfectat alt tip de tranzacţii prin care au valorificat aproximativ jumătate din plasamentul pe care îl deţineau la BCR. Condiţiile sunt în principal cele prezentate deja în AGA de la SIF Oltenia. Una dintre modificări este aceea că acţiunile provenite din majorarea capitalului social din luna aprilie 2011 au fost valorificate pe cash la un preţ de 0,5 lei/acţiune şi nu la 0,1 lei/acţiune, cât era oferta iniţială. Mai există o deosebire în ceea ce priveşte blocarea acţiunilor deţinute de SIF-uri la Erste pe o anumită perioadă de timp. Dacă, iniţial, se vorbise de o perioadă de blocaj de trei ani, acum perioada de blocaj este de 18 luni, dar şi aici parţial, în sensul că se pot valorifica pachete de câte 25% la 0, 6, 12 şi 18 luni din momentul cumpărării. Aceste condiţii sunt survenite ulterior celor convenite cu Erste şi prezentate în AGA SIF Oltenia din septembrie 2011. Sunt condiţii mai bune, în sensul că fiecare SIF dispune de circa 30 de milioane de acţiuni noi, subscrise la 0,1 lei/acţiune şi valorificate la 0,5 lei/acţiune.
Reporter: Recent, SIF Oltenia a participat la o nouă majorare de capital la BCR. A fost o decizie bună?
T.C: Spre deosebire de celelalte SIF-uri, SIF Oltenia a fost foarte activă pe piaţa de capital în 2011 în special în ceea ce priveşte achiziţiile. Legea nr. 297/2004 (art. 41) prevede că în cursul unui exerciţiu financiar SIF nu au voie să achiziţioneze sau să vândă mai mult de 20% din activele imobilizate, mai puţin creanţele imobilizate. Aşa se face că SIF Oltenia, la momentul în care a intrat în discuţii pentru valorificarea pachetului BCR, avea deja tranzacţii reprezentând 19% din activele imobilizate, în special în ceea ce priveşte achiziţiile. Nu ne încadram în prevederile legii pentru a valorifica în întregime sau parţial pachetul BCR în
cursul anului 2011. Între timp, la BCR a avut loc o AGEA de majorare a capitalului social, la nivelul a 138 de milioane de euro, prin subscriere de acţiuni la valoarea nominală. Cum era şi firesc, s-a acordat acţionarului majoritar dreptul la preempţiune. Am considerat participaţia SIF benefică şi profitabilă pe viitor.
Reporter: SIF Oltenia are acum mai multe acţiuni la BCR. Vor deveni ele profitabile?
T.C: După actuala majorare de capital, SIF Oltenia are un număr de aproximativ 1,5 ori mai mare de acţiuni BCR decât avea iniţial. Am subscris 8,6 milioane de euro şi am obţinut în schimb 371 de milioane de acţiuni noi la BCR, care reprezintă 56% din participaţia deţinută la vechiul capital social.
Acum avem un miliard de acţiuni BCR, ceea ce duce la o creştere a participaţiei SIF de la 6% la 6,55%. Erste a raportat că deţine 88%, iar din tranzacţiile pe care le-a încheiat cu celelalte SIF-uri (Banat-Crişana şi Muntenia) este posibil ca în urma aceste majorări de capital şi a finalizării tranzacţiilor din februarie 2012 să mai dobândească 5%. Probabil că în luna martie vor deţine 93%. Noi considerăm că BCR este o investiţie pe termen lung, deoarece nu concepem dezvoltarea economiei decât pe bază de credite. În al doilea rând, apreciem că la vânzare o acţiune BCR valorează mai mult de 0,1 lei, valoarea nominală pe care am subscris-o noi.
Reporter: Ar fi tentată Erste să renunţe să mai cumpere pachetul SIF Oltenia la BCR, din moment ce va deţine 93% din capitalul social, adică majoritatea absolută?
T.C: SIF Oltenia este în continuare în discuţii cu Erste pentru valorificarea pachetului la BCR. Negocierea rămâne deschisă.
Reporter: În 2012, vom avea o provocare importantă pentru SIF-uri: majorarea pragului maxim de deţinere de la 1% la 5% din capitalul social. Va avea decizia ca efect creşterea preţurilor la acţiunile SIF?
T.C: Părerea mea este că rentabilitatea unei societăţi depinde în primul rând de valoarea patrimoniului pe care îl are, de capacitatea acestuia de a aduce profit, de riscul portofoliului pe care îl deţine şi mai puţin de pragul legiferat prin actul constitutiv sau condiţiile legii, aşa cum se întâmplă la SIF. Dovada este faptul că, dacă în prima zi în momentul în care s-a anunţat modificarea pragului s-a înregistrat o creştere medie de 10% a acţiunilor SIF, zilele următoare s-a înregistrat o tendinţă de scădere, ceea ce vine şi contrazice faptul că preţul acţiunilor SIF este mic din cauză că nu s-a dat posibilitatea anumitor investitori să achiziţioneze peste nivelul de 10%.
Reporter: Dar sunteţi de acord cu majorarea pragului de la 1% la 5%?
T.C: Sunt adeptul majorării pragului, dar să se facă întâi curăţenie. Adică să nu se legifereze deţinerile dobândite de-a lungul timpului în afara cadrului legal. De-a lungul timpului, s-a observat că anumite persoane care deţineau o poziţie importantă în cadrul SIF-urilor, fie şi acel procent de 1% (dar în realitate au deţinut 5-6-10 sau 12%), nu întotdeauna au avut intenţii serioase. Ci aveau numai acea intenţie de a reuşi să promoveze în conducerile SIF anumite persoane care să satisfacă interesele de grup ale acţionarului respectiv. De aceea, eu consider că în situaţia în care s-a aprobat majorarea pragului de deţinere de la 1% la 5% este nevoie de o perioadă de moratoriu. Adică de o perioadă în interiorul căreia să nu fie acordat dreptul de vot acţionarilor ce deţin peste 1%. Să existe o perioadă de şase luni în care toată lumea poate cumpăra acţiuni în limita de 5%, iar ulterior să se acorde dreptul la vot în această limită de 5%. Altfel, sunt legiferate deţinerile ilegale. Dacă ele capătă girul legalităţii, acţionarii care ies din umbră pot dirija SIF către propriile interese de grup.
Reporter: Moratoriul de şase luni este propunerea SIF Oltenia?
T.C: Din discuţiile pe care le-am avut cu colegii din conducerile celorlalte SIF, ar fi de acord cu perioada de moratoriu.
Reporter: Cât de concentrat va deveni capitalul SIF Oltenia după ridicarea pragului de deţinere?
T.C: Cuponarii care au certificate de câte 1.000 de acţiuni mai reprezintă doar 9% din capitalul social al SIF Oltenia. Ce trebuie menţionat este că există circa 300 de acţionari care deţin peste 60% din capitalul SIF Oltenia, deci ideea că nu se poate organiza o AGEA este falsă. Oricând se poate organiza o adunare generală extraordinară care să întrunească cvorumul, dacă acţionarii erau interesaţi în a participa la luarea deciziilor la SIF Oltenia.
Reporter: Poate că din 300 vor rămâne 100…
T.C: S-a realizat de-a lungul timpului că există persoane care deţineau acţiuni prin mai multe societăţi şi manipulau piaţa. Practic, îşi vindeau de la o societate către alta, la preţurile pe care le voiau. Urcau şi coborau piaţa în ceea ce priveşte o anumită acţiune după bunul lor plac.
Reporter: Cum ar fi cazul Argus Constanţa?
T.C: Argus este o dovadă în acest sens. Se spunea că investitorii străini nu vin în România din cauză că pragul la SIF-uri nu prezintă importanţă pentru ei. Investitorii nu vin în România din cauză că nu există o acţiune concertată împotriva celor care fac nereguli pe piaţă. Este inadmisibil ca un acţionar să se baricadeze într-o societate, să închidă accesul celorlalţi acţionari la AGA şi el, de unul singur, să stabilească organele de conducere ale acelei societăţi. Din septembrie 2011, acea conducere ilegală hotărăşte şi gestionează după bunul plac toate activele Argus Constanţa.
Reporter: Dar există CNVM, poliţie, parchet.
T.C: CNVM a constatat depăşirea pragului de 33% de către un grup concertat de acţionari la Argus (grupul omului de afaceri Cătălin Chelu – n.r.), a dat ordonanţe prin care i-a obligat să organizeze ofertă publică de preluare. Grupul respectiv nu s-a conformat, CNVM i-a amendat şi asta a fost tot. Ni s-a spus că mai mult nu pot să facă. Am fost şi la poliţie, şi ni s-a spus să venim cu hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. În instanţă, acţiunile pe care noi le-am întreprins în calitate de acţionari şi administratori sunt încă nefinalizate. Ca atare, o conducere ilegală stabileşte la Argus ce se face cu resursele societăţii, poate că în interesul unui singur grup de acţionari.
Reporter: Un grup de interese din jurul lui Dinel Staicu a reuşit să preia controlul şi asupra Corealis Craiova, acolo unde SIF Oltenia era majoritară. Cât mai deţine SIF la Corealis?
T.C: La Corealis am rămas cu 9,14% din capitalul social, dar actul constitutiv al societăţii a fost modificat în sensul că participă la dividende doar acţionarii care au peste 30% din capitalul social. Această modificare a intervenit în anul 2010, după ce s-a făcut majorarea de capital social. Am avut deja câteva licitaţii pentru valorificarea pachetului de 9,14% la care nu s-a prezentat nimeni. Vom încerca şi în cursul anului 2012 să valorificăm acea participaţie.
Reporter: Ce active importante mai deţine Corealis?
T.C: Corealis deţine toate restaurantele mari: Complexul Dacia de pe strada Caracal, restaurantul Doljana, Debarcader, Segarcea, Orizont, Parângul, Palace etc. Singura deosebire este că printr-o majorare de capital de 17 milioane de lei s-a schimbat structura acţionariatului.
Reporter: Continuaţi şi în 2012 politica de valorificare a pachetelor mici deţinute în societăţile închise, adică nelistate la bursă?
T.C: Ne-am schimbat puţin strategia în ceea ce priveşte mărimea pachetelor în cadrul societăţilor. S-a observat că nu deţinem resursele umane necesare pentru a realiza un management performant în societăţile la care deţinem pachetele majoritare. Nu avem nici posibilitatea să dăm acelor societăţi pieţe de desfacere şi de aprovizionare. Atunci ne-am reorientat. Mergem în special pe investirea în societăţile care au deja piaţă, au perspective, sunt stabile şi predictibile, pregătite să facă faţă crizei. Investim în energie, industria farmaceutică, industria alimentară etc.
Reporter: Veţi continua restructurarea portofoliului?
T.C: Vom continua să restructurăm portofoliul calitativ şi cantitativ, întrucât cele 112 societăţi din portofoliu considerăm că sunt prea multe. Vom căuta să ieşim din acele societăţi care sunt în reorganizare sau în lichidare judiciară, vom continua să valorificăm pachetele la o parte din societăţile închise. Pentru că nu vom primi sau vom primi puţine dividende din partea sectorului bancar, va trebui să valorificăm o parte din participaţiile pe care le deţinem în societăţile bune, astfel încât să realizăm atât o restructurare calitativă a portofoliului prin diminuarea riscului, dar să şi răspundem solicitării acţionarilor de a-i remunera pe calea dividendelor.
Valoarea SIF Oltenia
Valoarea de piaţă a SIF Oltenia era de 144,3 milioane de euro conform şedinţei de tranzacţionare de luni a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), o acţiune SIF5 fiind cotată la 1,07 lei.
Miza BCR
Valoarea de piaţă a deţinerii iniţale a SIF Oltenia la BCR era cotată la circa 130 de milioane de euro, din care 100 de milioane de euro în acţiuni Erste Bank şi 30 de milioane de euro în lichidităţi. SIF Oltenia nu şi-a vândut deţinerile în 2011 şi poate deveni singurul acţionar semnificativ al BCR în 2012, alături de Erste Bank. SIF poate câştiga fie prin vânzarea pachetului, fie prin dividende.
Cine câştigă din majorarea pragului de deţinere?
Deputaţii au aprobat la mijlocul lunii decembrie majorarea pragului maxim de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5% din capitalul social. Iniţiatorii legii susţin că, din cauza pragului mic, fondurile străine de investiţii nu pot să investească în sectorul SIF.
Corealis, servit pe tavă
Deţinerea SIF Oltenia la Corealis a scăzut de la 90,7% la 9,14% în perioada 31 mai – 31 august 2010. Dinel Staicu era preşedintele SIF Oltenia, care nu a participat la majorarea de capital. În paralel, societăţi controlate de Dinel au participat cu 17.000.000 de lei (3,9 milioane de euro) la majorarea capitalului social al Corealis, obţinând astfel controlul asupra unei vaste reţele de restaurante şi spaţii comerciale din Craiova.
